Bălți

Bălți
—  Municipiu  —
Centru (în prim-plan Moldtelecom)
Drapel Stemă
Motto: „Cedant arma togae” („Armele să cedeze locul togii”)
Bălți Poziția geografică
Coordonate: 47°45′42″N 27°55′44″E
Țară	Republica Moldova
Regiune de dezvoltare	RDN
Atestare documentară	1421 sau 1620
Promovat oraș	1818
Promovat municipiu	1994
Cartierele	orașului Bălții Noi Berestecico Centru Dacia Jubiliar Molodova Pământeni Podul Chișinăului Slobozia Teioasa Țigania
Guvernare
- Primar general	Vasile Panciuc (PCRM, ales 2011)
Suprafață
- Municipiu	78,01  km²
- Pământ	75,97 km²
- Apă	2,03 km²
- Urbană	41,43 km²
Altitudine	102 m.d.m.
Populație (2012)
- Municipiu	▲ 149 200 locuitori
- Densitate	1 911 loc./km²
- Urbană	▲ 144 300 locuitori
Fus orar	EET
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	MD-3100
Prefix telefonic	+373 (0) 231
Ziua orașului	22 mai
Site: [2]

Bălți (ucr. Бєльці, rus. Бэлць/Бельцы) este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului cu un relief de câmpie fragmentată, la 138 km la nord de Chișinău. Se învecinează cu orașele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei, care se află la o distanță de 20-40 km. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol .

Geografie

Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondului funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă – 6 ha .

Relief

Panoramă a oraşului

Pentru detalii, vezi: Câmpia Bălțului.

Relieful municipiului Bălți este o parte a câmpiei ondulată a Bălțului. La vest de municipiu se întinde câmpia Cuboltei, iar la sud - podișul Ciuluc-Soloneț . Astfel, teritoriul Bălțiului se carcterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici . Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut. Versanții de stânga a râurilor Răut și Răuțel sunt domoli, pe când cei de dreapta - abrupți .
Din cauza defrișărilor, ridicarea nivelului apelor subterane, densității sportie a construcțiilor versanții abrupți sunt afectați de alunecări de teren. În cadrul orașului sunt trei zone în care alunecările se manifestă mai intens: partea inferioară a coastei Răutului din cartierul Soroca, versantul drept al Răuțelului din cartierele Bălții Noi, Berestecico și Țigania.

Geologie

Cartierul Teioasa

Până la mijlocul pliocenului aceasta reprezenta un bloc ridicat și denudarea aproape a distrus suprafața inițială a miocenului târziu. La mijlocul pliocenului, în legătură cu ridicarea mai intensă a teritoriilor ce o înconjoară, are loc coborârea relativă a întregeii câmpii a Bălților . Profilul geologic este reprezentat de sedimente din Neogen, etajul Sarmațian, așa ca nisip, argilă, calcar și marnă . De-a lungul râului Răuțel trece fractura tectonică a Răuțelului și continuă prin albia Răutului.
Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară Vrancea, localizate pe teritoriul României la curba munților Carpați . Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7 grade pe scara Richiter. Intensitatea cutremurillor generata de focarul Vrancea scade, de regulă, cu un grad până la Bălți . Cele mai intense cutremure au avut loc la 26 octombrie 1802 - magnt. 7,5 grade; 10 noiembrie 1940 - magnt. 7,4 grade; 4 martie 1977 - magnt. 7,2 grade; 1986 și 1990 - magnt. 6 grade . Ultimul cutremur a fost înregistrat la 4 octombrie 2011, cu magnitudinea de 3-3,5 grade pe scara de 12 grade MSK . Anual pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează sute de cutremure de intensitate mică, de 2 - 4 grade .

Sol

Panoramă a oraşului din vest

Pe teritoriul municipiului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În partea dreaptă a Răutului, în cartierul Slobozia, se întâlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea sunt cernozimurile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase . O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricolă.

Climă

Pentru detalii, vezi: Clima Republicii Moldova.

Piața Independenței

Clima este temperat continentală ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și crivăț, primăveri de asemenea scurte .
Circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin preponderența maselor de aer cald, iar în unele perioade și umed, ce vin de la vest, dinspre Oceanul Atlantic. Activitatea intensă a maselor de aer mediteraneene și atlantice în timpul verii aduc precipitații abundente. Aerul uscat temperat format în estul și sud-estul Câmpiei Europei de Est condiționează arșiță și secetă. Invazia aerului arctic provoacă schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii . Iarna este carcateristică influența maselor de aer generate în Siberia . Vântul de regulă are direcția nord-est și sud-est cu viteza 2-5 m/s.
În regiunea Bălțiului radiație solară anuală este de 112-114 kcal/cm². Durata strălucirii soarelui anual constituie aproximativ 2000 de ore. Temperatura maximă absolută înregistrată în această regiune este de 38 °C, iar cea minimă de −35 °C. Temperatura medie anuală constituie 9,1 °C .
Cantitatea anuală de precipitații este de 450-550 mm. Numărul de zile cu precipitații constituie 120 pe an, iar această permite menținerea umidității optimale pentru perioada de vegetație. Suma precipitațiilor pentru perioada de vegetație activă este de 360-380 mm. Durata perioadei de vegetație este de 167-176 de zile, perioada solară – 290-300 zile, durata insolației – 2050-2100 ore .
Suma medie anuală a precipitațiilor (conform datelor cu corecția cantității precipitațiilor) – 510-545 mm, inclusiv 344-372 mm în perioada caldă (aprilie-octombrie) și doar 165-171 mm în perioada rece (noiembrie-martie). Ploile torențiale cad în lunile iunei-august. Evaporabilitatea atinge 816 mm .
Stratul de zăpadă este instabil. Înălțimea stratului de zăpadă este de 10 - 25 cm, dar în unele ierni se înregistrează și o înălțime de 50 cm, mai ales în locurie adăpostite. Dintre fenomene meteorologice negative, iarna sunt răspândite: poleiul (4 zile), chiciura (5-7 zile) și viscolul. Primăvara și toamna pot avea loc înghețurile, vara - seceta, suhoveiul, canicula .

Temperaturile medii și precipitațiile pentru Bălți
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anul
Maxima medie °C	-0.5	1.3	7.0	15.9	22.0	24.9	26.2	26.0	21.8	15.2	7.6	2.1	14,13
Minima medie °C	-7.5	-5.4	-1.6	4.5	9.9	13.1	14.5	13.5	9.5	4.3	0.3	-4.0	4,26
Precipitații mm	31	28	28	44	55	86	79	49	43	22	34	30	529
Maxima medie °F	31.1	34.3	44.6	60.6	71.6	76.8	79.2	78.8	71.2	59.4	45.7	35.8	57,43
Minima zilnică°F	18.5	22.3	29.1	40.1	49.8	55.6	58.1	56.3	49.1	39.7	32.5	24.8	39,67
Precipitation inches	1.22	1.1	1.1	1.73	2.17	3.39	3.11	1.93	1.69	0.87	1.34	1.18	20,83
Sursa: World Weather Information Service 2010

Hidrografie

Pentru detalii, vezi: Răut și Răuțel.

Râul Răut în apropiere de Cartierul 10

Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersecteazã orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flãmânda, afluenți ai râului Rãut și 7 lacuri .

Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În perimetrul orașului valea râului este șerpuitoarea cu o lățime de 2 – 3 km . În amonte de Bălți, cursul râului are o direcție spre sud-est, iar la ieșire se schimbă brusc spre est. Albia Răutul este îndiguită pentru a proteja localitatea de inundații. Versanți vestici sunt abrupți și au o înălțime de 60 – 90 de m . Panta versantului estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 – 6 m și adâncimea de 0,1 – 0,5 m. Primăvara, în lunile februarie – martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în medie de 1,55 m³/sec; minimă - 0,37 m³/sec (1995), maximă - 3,98 m³/sec (1981). Debitul mediu al aluviunilor în suspensie este de 0,51 kg/sec . Fundul râului este acoperit cu depuneri aluviale, izvoarele sunt puternic mineralizate . Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundațiile.

Râul Răuțel în apropiere de cartierul Podul Chișinăului

Răuțelul este un râuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este îndiguit. Pe cursul Răuțelului s-au construit un lac de acumulare între cartierele Bălții Noi și Teioasa, și Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuțelului conține o cantitate înaltă de săruri .
Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluenta al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului.
Cele mai mari bazine acvatice sunt:

• Lacul municipal cu o suprafață de 39.700 m², adâncimea de 5,4 m volumul maxim de apă - 1.280.000 m³, malurile sunt aranjate cu beton doar pe o porțiune foarte mică;
• Lacul Comsomolist are o suprafață de 7.000 m², adâncimea de 4,8 m și volumul de apă - 360.000 m³, malurile nu sunt amenajate (cu excepția barajului);
• Lacul societății vânătorilor și pescarilor suprafața - 30.000 m², adâncimea - 4,4 m, volumul de apă - 850.000 m³, peste jumătate din lungimea malurilor este amenajată;
• Canalul de canotaj (caiac-canoe) are o suprafață de 120.000 m², adâncimea de 2,8 m, volumul de apă - 262.000 m³.

În nordul cartierului Jubiliar se găsesc două lacuri mici, cel mai mare se numește Ivanescu. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale. În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1-2 m de la suprafața solului.

Flora

Parcul central din Bălţi

Suprafața spațiilor verzi (squaruri, bulevarde înverzite) este 262,5 ha, cea a pădurilor și parcurilor de 498,5 ha, în total 761 ha sau 9,7% . Răspândirea mică a pădurilor se datorează utilizării terenurilor în agricultură. Suprafața pădurilor se micșorează în fiecare din cauza defrișărilor ilicite .
Elementelor principale ale sistemului urban de spații verzi publice sunt parcurile orășeneștii: Parcul central, parcul „Victoria”, parcul pentru copii „Andrieș”, b-dul Independenței. În același sistem se includ teritoriile înverzite ale formațiunilor și grupurilor locative.
Zonele împădurite sunt amplasate la periferia orașului: Fâșia Silvică de Stat (FSS) „Pepenier” – în partea de nord, FSS „Mesteacănul” – în partea de sud și sud-vest și FSS „Rândunica” – în partea nord-vest, Pădurea „Cosmonauților” în sud-vest.
În nord-vestul orașului se localizează „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” ce reprezintă un sistem alcătuit din perdele forestiere de protecție al câmpurilor agricole atribuită la categoria Arii cu management multifuncțional. Sistemul forestier de protecție este format din două categorii de perdele forestiere: perdele forestiere de protecție create pe perimetrul sistemului și perdele forestiere de protecție create între câmpurile agricole, care fac conexiune, formate între perdelele forestiere din perimetrul sistemului de perdele forestiere .
Atât Sistemul de perdele forestiere, cât și Fâșiile silvice, spațiile verzi urbane oferă protecție solului de erozoine, previne alunecările de terene, ameliorează situația sanitaroecologică, oferă posibilitatea organizării agrementului pentru populație.

Tarantula românească (Lycosa singoriensis) se intilnește des în aria municipiului

În anul 2007 a fost elaborat proiectul privind crearea Grădinii Botanice în Bălți pe un terene cu o suprafața de 21,5 ha, din folosința Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”. Locul viitoarei grădini este situat în extravilanul satului Corlăteni.

Fauna

Fâșiile silvice nu sunt foarte bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurile, cârtiața, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii .
Din păsări în păduri viețuiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. În raza localității sunt de asemenea: porumbul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice .
Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă .
În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul .

Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Bălțiului.

Primii oameni pe teritoriul localității în apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de sate din epoca bronzului: la nord de cartierul Dacia, în cartierele Bălții Noi și Pământeni. Urme ale acestor sate reprezintă grămezile de lut ars și dioverse obiecte de ceramică. Din mileniul II î.e.n. datează alte două vetre: în cartierul Bălții Noi și la periferia orașului lângă șoseau Bălți-Chișinău. În perioada romană, pe teritoriul orașului, au existat 5 sate, dar au fost distruse de popoarele nomade. Din perioada migrațiilor datează și cele 18 movile funerare.

Atestarea localității

În ce privește atestarea documentară a localității nu există o părere unanim împărtășită. O mărturie a existenței sale timpurii ar constituie notele de călătorie ale diplomatului Guillbert de Lannoy, care în 1421 a efectuat o călătorie de la Marea Baltică spre Marea Neagră, vizitând după orașul „Camenița” o localitate cu numele „Belfz”, unde a fost oaspetele „ducesei Ringala de Mazovia, vara regelui Poloniei Vladislav Iagello”.
Ducesa de Mazovia, a fost una din soțiile domnitorului Alexandru cel Bun. În urma divorțului din 1421, Ringala de Mazovia primise în posesie Siret, Volhoveț și câteva localități din jur în vederea asigurării întreținerii sale printr-un Act domnesc din 13 decembrie 1421, însă orașul Bălți nu figura. Dar sub cuvintele „locuri pustii”, prezente în actul domnesc, se subînțelegea locul viitoarei localități Bălți. În așa mod, se suținea că Guillber de Lannoy a vizitat Bălțiul, notând denumirea lui cu „Belfz”. Totuși, identificarea acelei localități cu orașul Bălți, efectuată în secolul al XIX-lea, a constituit o eroare. Confuzia este datorată de similitudinile ce caracterizează detaliile consemnate de ambasadorul Lannoy în Țara Moldovei. După toate probabilitățile era menționată localitatea Belz din Polonia (în prezent Ucraina), traseul călătoriei lui Guillbert de Lannay, urmând apoi orașul Cameneț-Litovsck, confundat cu Cameneț-Podolsc.

Prima atestarea exactă a orașului Bălți este notată în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. La Bătălia de la Țuțora armata poloneză au suferit înfrângere, fiind nevoite să se retragă. La întoarcere militarii polonezi au ajuns la Răut la 4 octombrie, lângă satul Bălți. Acest fapt a fost înregistrat în comentariile expediționale .

În timpul campaniei lui Petru I împotriva otomanilor din 1711, La Bălți s-a aflat baza principală de aprovizionare a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat așezarea .

Perioada fanariotă

Pod peste Răut, până în prezent nu s-a păstrat

În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. Orașul Bălți apare în documente ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraș meșteșugăresc important (fierari, rotari, pielari, șelari, căruțari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În același an ținutul dimprejur este despărțit din Ținutul Sorocăi, trecând în componența Ținutului Iași. În 795 Gheorghe Panaite, în scopul de a accelera dezvoltarea târgului, a încercat să aducă din Galiția un număr de 300 de negustori armeni și le-a construit o biserică în planul bisericilor catolice. Dar, negustorii armeni nu a ajuns la Bălți și biserica a fost sfințită ca un ortodoxă, în prezent Catedrala Sf. Nicolae.

Perioada țaristă

Str. Peterburgului în perioda ţaristă (în prezent str. Ştefan cel Mare)

În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, este anexată de către imperiului Rus. La 19 aprilie 1818, țarul Alexandru I trecând de la Hotin spre Chișinău, în apropiere de Bălți, a primit veste despre nașterea nepotului său Alexandru II, fiul Marelui Duce Nicolae]] și moștenitrul tronului. . În aceeași zi la 7 dimineața, într-o mică bisercă, un preot ortodox venit de la Chișinău a oficiat o liturghie în cinstea nașterii urmașului. Înainte de a pleca, Alexandru I a dat ordin ca Bălții să se numescă oraș.

În același an, cu ocazia organizării guberniei Basarabia, orașul Bălți a fost declarat capitala Ținutului Iași, redenumit în 1887 - Ținutul Bălți.

Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la rețeaua căilor ferate menite să transporte grânele la Odesa. În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populația băștinașă de Moldoveni s-au stabilit aici și numeroși Ruși, Ucraineni și Evrei.

În componența României Mari

Regele Carol al II-lea și Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia la sfințirea Catedralei Sf. Constantin și Elena (1935)

Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei Republici moldovenești (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălți a fost reședința județului cu același nume. La recensământul din 1930 au fost numărate 30.570 de persoane, din care 14.229 evrei, 8.868 români, 5.426 ruși, 981 polonezi, 290 germani, 280 ucraineni etc.

La 2 iunie 1935, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea și Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia participă la sfințirea Catedralei Sfinții Împărați Constantin și Elena, construită de Visarion Puiu, episcopul Hotinului. La eveniment au fost prezenți și prim-ministrul Gheorghe Tătărescu; ministrul al cultelor Al. Lapedatu; ministrul internelor I. Inculeț; ministrul școlilor C. Angelescu; ministrul apărării Paul Angelescu; ministrul muncii I. Nistor; primarul m. Bălți P. Vrabie; prefectul județului Bălți Emanoil Catelly și alți funcționari centrali și locali. Visarion Puiu a invitat și reprezentanți ai bisericilor ortodoxe. În aceeași zi Carol al II-lea, împreună cu oaspeții veniți la sfințire, a semnat și a zidit pergamentul în temelia noului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualmente blocul administrativ al Universității Alecu Russo). După terminarea solemnității de la liceu, cortegiul regal a pornit spre cimitirul eroilor, unde are loc inaugurare Monumentul eroilor căzuți în primul Război Mondial. Apoi, Suveranul și Marele Voievod. vizitează reședința episcopală și îl decorează pe episcopul Visarion Puiu cu Cordonul de „Mare Cruce” al ordinului Coroana României. La ora patru M.S. Regele și Marele Voievod au pornit de la reședința episcopală spre a vizita căzărmile militare. Între regimentele vizitate a fost și regimentul 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofițer cu gradul de locotinent, când această unitate militară era de gardă la castelul Peleș. Pe la orele 18, M.S. Regele Carol al II-lea și Mihai, Marele Voievod de Alba Iulia și reprezentanții autorităților centrale din București au părăsit orașul .

Perioada sovietică. Al doilea război mondial

În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, iar românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar susține sistemul sovietic.

Distrugerea Catedralei Sfântul Nicolae de către comuniști în 1965

Monumetul represiunilor regimului comunist

Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954.

În anii 1944 - 1945 pe teritoriul Combinatului de blănuri de astăzi și al Unității militare exista un lagăr de concentrare în care erau deținuți prizonierii români și germani. Mulți dintre prizonieri au murit din cauza condițiilor inumane în care au fost ținuți, alții au fost transportați în interiorul imperiului sovietic. Foarte puțini din deținuți lagărului au rămas vii și s-au întors acasă .

Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălți-Slobozia au fost deportați în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operațiunii "юг", adică "Sud". Operațiunea a fost desfășurată de către autoritățile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene.

Ulterior, în timpul regimului comunist orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.

După proclamarea indepedenței

Tradiția meșteșugărească legată de transport nu a fost însă pierdută, Bălții avînd o seamă de uzine și ateliere de întreținere și reparații pentru motoare și mașini. Stema cu capul de cal, însă, a fost înlocuită cu una nouă, în care apar de data aceasta doi cai. Orașul Bălți are o convenție de partenariat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franța).

Administrație

Pentru detalii, vezi: Politica în Bălți.

La 1 ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta.

Primăria municipiului Bălți în perioada interbelică
Casa Hagi Marcarov (sf. sec. XIX), monument istoric

Primărie

Pentru detalii, vezi: Primăria Municipiului Bălți și Primar general de Bălți.

Primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale. Primarul are trei viceprimari, aleși în funcție și eliberați din funcție de către Consiliul Municipal Bălți, la propunerea sa. Viceprimarul se subordonează nemijlocit primarului și organizează activitatea în cadrul primăriei. Candidaturile pentru funcția de vicepriamar sunt propuse consiliului de către primar.
Primarul municipiului este Vasile Panciuc, care a câștigat alegerile locale pentru a patra dată consecutiv. La scrutinul din 2011, Vasile Panciuc a acumulat 68,27% din sufragii, candidând din partea Partidul Comuniștilor . Cei trei viceprimari propuși de primar au fost votați de către Consiliul Municipal la data de 23 iunie 2011 . Viceprimarul Marina Coval gestionează problemele ce țin de finanțe și economie, comerț, alimentație publică și prestări servicii, achiziții publice și relații economice externe. Viceprimarul Aleksandr Usatâi este responsabil de problemele de învățământ, tineret, sport, cultură, ocrotirea sănătății. Al treilea viceprimar, Octavian Mahu este responsabil de relațiile funciare, proprietate municipală, arhitectură și construcții, gospodăria comunală .
În lipsa primarului, funcțiile acestuia sunt exercitate de unul din viceprimari sau, după caz, de secretarul consiliului.

Consiliul Municipal

Pentru detalii, vezi: Consiliul Municipal Bălți.

Vasile Panciuc primarul orașului Bălți

Consiliul Municipal Bălți este organ reprezentativ și legislativ al municipiului, alcătuit din 36 de consilieri. Ședința consiliului este deschisă de către primar, iar în cazul absenței primarului ședința consiliului este deschisă de primarul-interimar, viceprimar sau secretarul consiliului. Președintele este ales prin vot deschis doar pentru o singură ședință. Votarea este organizată de secretarul consiliului. Consilierii sunt aleși de către populație în cadrul alegerilor locale.
Pe date de 5 iunie 2011 au avut loc alegeri locale generale. La aceste alegeri pentru funcția de consilier Partidul Comuniștilor a acumulat 63,49% (28203 voturi), Partidul Liberal Democrat din Moldova – 12,7% (5642 voturi), Partidul Liberal – 6,07% (2695 voturi) și Partidul Democrat din Moldova – 5,33% (2369 voturi) . Astfel, comuniștii predomină în componența Consiliului Municipal având 26 de mandate, din partea PLDM sunt 5 consilieri, Pl și PDM au câte doi consilieri .
Consiliul Municipal Bălți are cinci comisii consultative de specialitate. Președinția la patru dintre ele (activități economico-financiare; gospodărie comunală; turism, culte și activități social-culturale; învățământ, protecție socială, sănătate publică și muncă) este deținută de reprezentanți ai PCRM. Președinția comisiei pentru drept și disciplină a revenit PLDM. Majoritatea voturilor în comisii le are PCRM .

Societatea civilă

Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfînt din Bălți aflată în Piața Independenței

Municipiul Bălți este o sursă importantă a dezvoltării societății civile locale și naționale ce are impact în întreagă Moldova. Aici își au sediile mai multe organizații neguvernamentale. Una din ONG-urile majore din Moldova pentru îngrijirea persoanelor în situații social vulnerabile Respirația a Doua, o cunoscută organizație de tineret Tinerii pentru dreptul la viață. Scopul Organizației obștești pentru copii și tineri cu dereglări funcționale „Stoicii” este socializarea și resocializarea copiilor și tinerilor cu dezabilități prin informare, instruire și incluziune . Asociația Obștească „Cutezătorul” contribui pe toate căile legale la dezvoltarea procesului de democratizare a societății, informarea și educația civică a populației, apărarea drepturilor ei constituționale, creșterea gradului de participare active a cetățenilor la soluționarea problemelor comunității . Una din cele mai active ONG-uri în Bălți este Organizația Obștească „Somato”, care activează în domeniul reabilitării psihologică și psihoterapii; ecologia sănătății și soluționarea problemelor a persoanelor cu dezabilități. În apărarea drepturilor femeii este specializată organizația Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane . Un impact mai mare în regiune are Organizația Obștească „Moștenitorii”, având misiunea de a facilita procesul de integrare socială a tinerilor din regiunea de nord a Republicii Moldova, prioritar din categoriile defavorizate, prin oferirea serviciilor de informare, consultanță, instruire și asistență .
La 30 martie 2007, în Bălți a fost lansat Centrul Interactiv European „Pro-Europa”, destinat să ofere un acces cât mai larg publicului la informații despre Uniunea Europeană, instituțiile, politicile și programele comunitare, precum și despre relațiile dintre UE și Republica Moldova, în special Politica Europeană de Vecinătate și Planul de Acțiuni UE-Moldova .

Împărțirea teritorială

Sub aspecte urbanistic orașul s-a constituit prin valorificarea teritoriilor proprii de la partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acestea în câteva componențe esențiale . În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa, Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică .

Centru

Pentru detalii, vezi: Centru, Bălți.

Centrul oraşului

Sectorul „Centru” include câteva formațiunile locuibile – Centru, Teioasa, Țigănia, Berestecico, Podul Chișinăului, Microraionul III, și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de hotarul de sud al orașului, de calea ferată și râul Răut până la hotarele de est. Populația sectorului în 2003 constituia circa 58,9 mii locuitori. Aici sunt concentrate instituțiile administrative principale, autoritățile publice locale, cele mai importante întreprinderi din sfera serviciilor, precum și obiectele potențialului științific și cultural al urbei .
Partea de sud a sectorului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar .

Pământeni

Intersecţia străzilor Bulgară şi Alexandru cel Bun

Pentru detalii, vezi: Pământeni.

Sectorul „Pământeni” este compus din două formațiuni locuibile – Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. Teritoriul sectorului este mărginit în din partea de sud de către calea ferată, în est - albia r. Răut, iar în nord-vest – de hotarul orașului. Numărul total populației constituie 62,4 mii locuitori.
Pământenii au început să se dezvolte din 1923, când episcopul Visarion Puiu obține de la primărie un teren în partea de nord vest a orașului, pentru ziderea palatului de reședință a episcopiei. Locuitorii tot mai numeroși cer de la primărie, nu mult după aceea, teritoriul dintre calea ferată și noua reședință. În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou - Pământeni . În Pământeni se află Stația ecologic, sediul Biroului de Statistică Națională filiala Bălți, iar la hotarul de sud și vest - importante întreprinderi industriale. În perioada postbelică cartierul s-a lărgit spre nord și vest construindu-se blocuri cu 5 etaje. În cadrul sectorului se află câteva întreprinderi industriale importante, Stația ecologică ș.a.

Slobozia

Pentru detalii, vezi: Slobozia, Bălți.

Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, gara feroviară Bălți-Slobozia, formațiunea industrială „Slobozia”, teritoriul obiectelor gospodăriei comunale (stația de epurare ș.a.), noua formațiune locuibilă pe teritoriul fostului aeroport cu denumirea convențională „De Est”. Teritoriul sectorului se delimitează la vest și sud prin r. Răut, la est și nord prin hotarul administrativ al orașului. Populația constituie aproximativ 19,0 mii locuitori .
Include teritoriu locuibil, care se caracterizează prin case de locuit cu număr redus de nivele, preferențial particulare cu nivel redus de conform și cu unele implantări de case tip „tronson”. Zona industrială, „Slobozia”, amplasată în acest sector include o serie de întreprinderi considerabile. Structura sectorului se determină, în general, de o partea de străzi și accese haotică, asistemică, constituită istoric, având parametru tehnici foarte reduși, cea ce considerabil împiedică crearea unei scheme stradale și rutiere optime .
În trecut, Slobozia era un sat atestat documentar la 20 august 1766 într-un hrisov de Ghica Vodă.

Stemă și drapel

Pentru detalii, vezi: Stema Bălțiului și Drapelul Bălțiului.

Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele definitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc .

Stema municipiului Bălţi adoptată în 2006

Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă:

„Scut dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură de aur, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de același metal, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri. Suporți doi cai cabrați afrontați, de argint”.

Explicația noilor simboluri este următoarea:
Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă – a cerului reflectat în oglinda apei.
Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare.
Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți.
Suporții stemei – doi cai de argint afrontați – simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți .

Primul drapel al Bălţiului, 2006

Concomitent a fost elaborat și adoptat noul drapel al municipiului Bălți, care este de fapt și primul în istoria sa, reprezintă: o pânză dreptunghiulară (1 x 2), tăiată alb și albastru și purtând în mijloc un scut heraldic (înalt de 1/2 h a pânzei) cu stema mică a municipiului Bălți: dungat de douăsprezece piese, alb și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben .

Deviza „Cedant arma togae” („Armele să cedeze locul togii”) este preluată din lucrarea „De oficiis” de Cicero (I, 22, 77). Ea pledează pentru o conducere civilă, consensuală a societății și constituie un îndemn la soluționarea pașnică a conflictelor și problemelor .

Armată

Comisariatul de poliție din Bălți

Pentru detalii, vezi: Brigada 1 Infanterie Motorizată Moldova.

La Bălți este dislocată Brigada nr. 1 Infaterie Motorizată „Moldova”, fiind prima unitate a Armatei Naționale, constituită la 10 aprilie . La războiul pentru integritatea țării au participat crica 400 de militari ai brigăzii bălțene. Doi au căzut pe date de 20 iunie 1992: locotenentul major Vladimir Macarciu în vârstă de 34 de ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani .
Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993 conform ordinului ministrului apărării. La 11 august fectivului unității i-a fost înmânat Drapelul de luptă. Ostașii brigăzii bălțene au participat la aplicații militare ce s-au desfășurat atât în țară, cât și peste hotare. Brigada nr. 1 Infaterie Motorizată „Moldova” a participat la aplicații militare internaționale în Ucraina (1996), Macedonia (1998), Rusia (1999). Au fost organizate aplicații și în interiorul țării împreună cu militari americani, germani și ucraineni la Centrul de Instrucție de lângă Elizaveta. În 2006 ostașii brigăzii participă la aplicații de la Centrul de Instrucție al Armatei Naționale de la Bulboaca, la care a fost prezinți militari din 27 de state .

Arhitectură

Dezvoltarea arhitecturală

Drumurile mari care legau între ele capitala țării, Suceava și Iașii cu Hotinul, Soroca și cu Orheiul sau trecătoarele de la Prut Cotești-Ștefănești și Țoțora-Zagarancea, treceau pe locurile mai ridicate ale stepei din această zonă, intersectându-se pe promontoriul cu așezarea Bălți. Direcția acestor drumuri s-a întipărit în trama stradală și toponimia urbană a localității.

Bălţi la începutul sec. XX

Orașul s-a format în partea superioară a promontoriului, densitatea clădirilor în partea centrală, acolo unde s-au format piețele și străzile comerciale era foarte mare, iar la periferii localitatea avea o structură afânată, proprietățile fiind amplasate rar.
Structura urbană apărută în mod firesc: era radiar-concentrică, străzile concentrice „ocolesc” promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe aminteau de un labirint încurcat.

Primul planul de sistematizare urbană, sau plan urbanistic, a fost elaborat în 1839 de arhitectul K.A. Pomorțev, fiind confirmat abia la 9 februarie 1845 . Orașul a fost supus sistematizării urbane, în spiritul structurii sale create în mod firesc. Conform planului, teritoriul urban a fost extins spre sud și sud-vest de Catedrală Sf. Nicolae, a cărei clădire a concentrat ca un focar străzile sistemului radial-evantai, cele mai importante dintre acestea continuând direcția străzilor vechi. Cea mai importantă stradă și-a păstrat direcția drumului Iași (Sculeni)-Soroca; trecea printre catedrală și piață - astăzi strada Ștefan cel Mare, ce continuă spre podul peste Răut.
Perpendicular acestei artere, orientată spre Catedrală Sf. Nicolae este strada care poartă denumirea drumului spre Chișinău, orientată spre podul peste Răuțel. Raza orientată spre sud-dest făcea legătura între catedrală și conacul proprietarilor orașului (Panaite, Catargi, Bodesu). Pe această rază s-au format câteva piețe comerciale și publice, cu un spațiu curgător similar sistemului vaselor comunicante: piața cu alimente, piața de cai, centrul comercial de formă pentagonală - Tarabele comerciale. Pe direcția sudică un enorm sector reprezenta oborul pentru vite cornute.

Sediul Băncii Româneşti - clădire construită în stil mauritan de Angelo de Vecchi (a fost distrusă în timpul regimului comunist, chiar dacă figura în lista monumentelor arhitecturale)

În conformitate cu proiectul din 1839 a avut loc sistematizarea orașului și construcția spitalului militar (1826), a poștei, a penitenciarului (1828) și amplasarea conacului urban al proprietarilor și a oborului, obiective încadrate perfect în structura urbană, realizată după confirmarea proiectului în 1845, în total în oraș 1516 clădiri .
În așa mod, centrul arhitectural al Bălțiului s-a format pe teritoriul din apropierea Catedralei, în jurul nucleului vechi al urbei în partea centrală. Aplicarea proiectului s-a realizat, însă, în mod mecanic. Au fost comasate în cartiere trapezoidale parcelele private și au fost divizate alte parcele, mai mari, prin trasarea străzilor-raze și străzilor concentrice. Străzile-raze din partea de vest a orașului erau orientate spre Catedrala Sf. Nicolae, iar cele dinspre sud și est, unde orașul era dens populat, orientarea străzilor a întâmpinat dificultăți, fiind realizate fără a respecta faptul că în vizor era proiectată Catedrala. În partea de nord-est a orașului, spre Soroca și Hotin și în regiunea oborului de vite, s-a păstrat parcelarea veche, cu străzile inițiale, cu un contur neregulat.

Episcopia Hotinului în perioada interbelică

În Bălți erau puține spații verzi, remarcându-se doar grădina conacului Catargiu din centru, în care erau plantați peste 2000 mii de pomi fructiferi și decorativi. Abia în 1856 este amenajată prima grădină publică, care ocupă un sector în apropierea conacului lor, denumită inițial în onoarea împărătesei Maria Alexandrovna. Ulterior este cunoscută sub numele „grădina Bodescu”, în perioada interbelică «Regina Maria», iar în prezent Parcul Andrieș. Primul plan arhitectural a devenit punct de pornire a dezvoltării orașului. Planul urbanistic din 1845 se reflectă și în prezent în trama stradală a orașului Bălți.

În perioada interbelică se construiește intens în partea de apus a orașului, unde se ridică catedrala nouă, stabilimente școlare, mai multe case de raport și vile cu unul-două etaje. Este valorificată suburbia Pământeni unde se construiește gara de pasageri la tronsonul de cale ferată Bălți-Ungheni, complexul edilitar al reședinței episcopale. În partea centrală au fost păstrate piețele comerciale, separate între ele prin edificarea unor clădiri cu arhitectură modernă. În 1923 fondul locativ constituia 106 mii m². Deoarece terenurile din centrului orașului erau scumpe, se folosea construcția pe perimetru a cartierelor locative

Banca Moldovei (în prezent Comisariatul de Poliţie)

Edificiile publice și casele de locuit au cunoscut o arhitectură bazată pe două orientări stilistice: neoromânesc și modern românesc. Din Bălți, stilul neoromânesc s-a răspândit la răsărit de Prut. Nicăieri în altă parte a Basarabiei n-au fost construite atât de multe și strălucitoare edificii în spirit național ca în Bălți. În această perioadă la Bălți se înregistrează cele mai rapide tempouri de dezvoltare economică și arhitecturală dintre toate centrele urbane din Basarabia. Orientarea neoromânească a arhitecturii orașului arată adevărata sa măsură în cadrul programelor eclesiastice. Apariția lor datorează, în special, episcopului Visarion Puiu care invită la construcție arhitecți cu renume. Primul exemplu de stil neoromânesc în Basarabia îl constituie biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (arhitect A. Ivanov), terminată în 1929 .

În anii 1924-1935 este edificată catedrala episcopală “Sfinții Împărați Constantin și Elena” (arhitecți A. Gabrielescu și A. Ivanov). Acest edificiu de cult prezintă un exemplu semnificativ pentru categoria programelor religioase realizate în stilul neoromânesc. Procedeele decorative utilizate denotă influența arhitecturii brâncovenești. O lucrare valoroasă – replică la vestita biserică a mănăstirii Argeșului – este biserica “Sfânta Cuvioasa Parascheva”, construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de activitate a episcopului Visarion Puiu – mănăstirea Argeșului .

Bloc locativ în cartierul Dacia

Una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc este palatul reședinței episcopului Visarion Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită.

În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple, clare, din elemente de forme geometrice. Aceste construcții au constituit opera arhitectei Etti-Rosa Spirer, singurul arhitect cu licență la acel timp, care activa în cadrul Primăriei Bălți. Din cauza densității mari a centrului urban, casele de locuit aveau fațadele înguste, cu volumul dezvoltat în adâncul parcelelor de pământ, fi ecare având prevăzută o curte .

În orașul Bălți, după criza economică, apar noi case de locuit, realizate și în maniera constructivismului, ne mai vorbid de modernismul românesc devenind tradițional pentru localitate. Exemple de valoroasă arhitectură interbelică prezintă complexul de clădiri al actualei Universității “Alecu Russo” : Liceul teoretic pentru fete “Domnița Ileana” (1936, arhitect E.R. Spirer), Liceul teoretic pentru băieți “Ion Creangă” (1938, arhitect E.R. Spirer); Liceul evreiesc ș.a. Aceste edificii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect E.R. Spirer) .

Întreprinderile industriale – fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere la marginea orașului, mai ales în partea de vest și de sud ale orașului, în apropiere de râul Răuțel.

Centru Comercial

În timpul războiului, partea centrală a orașului fost distrusă și în locul cartierelor distruse a fost amenajată o grădină publică, Parcul central. Locuințele distruse din partea veche a orașului au fost înlocuite cu un scuar, iar clădirile construite în stilul modern românesc care s-au păstrat au fost demolate pentru formarea pieței centrale gigantice (Piața Vasile Alecsandri din Bălți|), cu spațiu exorbitant; unele clădiri au fost păstrate izolat, întrun raport adecvat cu imobilele cu apartamente de 5-9 etaje din centrul orașului. Astfel, a început înlocuirea arhitecturii românești cu cea sovietică. Aproape tot centrul urban a fost reconstruit și s-au ridicat clădiri importante din punct de vedere urban: sediul Sovietului orășenesc de deputați (în prezent Primăria municipală), Școala nr. 6, imobile de locuințe cu 3 etaje de-a lungul străzilor Independenței Ștefan cel Mare), cu compoziția fațadelor după schema obișnuită pentru empirul sovietic .

Sediul Moldtelecom din Bălți

În perioada sovietică s-au construit case blocuri monolit fără vreo valoarea arhitecturală. Planurile de resistematizare din perioada sovietică continuă ideea locuirii în comun. Aspectul arhitectural era excesiv de tipizat în tot spațiul ex-sovietic, ceea ce ducea la dispariția tradițiilor naționale și locale. În anii `80 s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a fondului locativ. În 1988 volumul construcțiilor a atins 118 mii m² . Începând cu anul 1962 construcția de case particulare a fost interzisă, fiind reluată abia în 1988. Orașul Bălți a fost pionerul în construcția caselor particulare mari. Astfel, are loc repartizarea terenurilor libere din cartierele limitrofe Bălții Noi și Dacia . Ultimul plan urbanistic a fost efectuat cu încălcarea Legii cu privire la protecția monumentelor de istorie și cultură . În plan se promovează aceeași tendință: demolarea caselor individuale sau cu unul-două etaje și înlocuirea lor cu imobile cu multe apartamente, de nouă etaje, amplasate lejer, cu spațiu liber în jur. Este evidentă acum disproporția dintre planul orașului, al tramei stradale, realizată pentru o anumită scară umană și formele uriașe ale noilor clădiri. În efect, multe străzi dispar, înglobate în mijlocul cartierelor comasate.

După proclamarea independenței, obiectele de menire socio-culturale noi au fost edificate în proporție de 90% în baza proiectelor individuale, ceea ce a contribuit la schimbarea aspectului eextern al Bălțiului . În 2000 fondul locativ al orașului este alcătuit din 1.562 case (26.918 apartamente), dintre care 1.003 case sunt cu un singur nivel. Restul caselor sunt repartizate astfel: cu cinci nivele – 242 case, cu două nivele – 162 case, cu nouă nivele – 70 case și 85 de case sunt cu diferite nivele, inclusiv o casă cu 16 nivele .

În 2008 este sfințită Biserica Tuturor Sfinților din preajma cartierelor Podul Chișinăului și Cartierul 9, primul lăcaș ortodox de după 1935 . Clădirea bisericii este construită după proiectul arhitectului Valeriu Postolachi, în stil moldovenesc .

Monumente istorice și arhitectonice

Bustul lui Ion Creangă

Bustul lui Taras Şevcenko

Pentru detalii, vezi: Lista monumentelor din Bălți.

Municipiul Bălți posedă un patrimoniul istoric unicat. Importanța considerabilă a monumentelor istorice în evoluția orașului se dovedește prin necesitatea păstrării și revitalizării potențialului cultural și ideologico-patriotic unicat, care s-a creat și acumulat pe parcursul istoriei . În registrul Direcției cultură a mun. Bălți sunt întroduse 42 monumente, din care 10 – de istorie, 18 – de arhitectură, 7 – de arheologie, 7 – de cultură. Majoritatea monumentelor existente sunt amplasate în zona centrală a urbei.

• Catedrala Sfântul Nicolae (1795)
• Complexul de clădiri al hotelului Basarabia (sec. XIX)
• Casa Hagi Marcarov (sf. sec. XIX)
• Casa Bodescu (înc. sec. XX, în prezent Palatul Oficiului Stării Civile)
• Complexul cazarmelor militare (1902-1904)
• Biserica Sfântul Grigore, (biserica Armenească) (1916)
• Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel (1929)
• Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1933)
• Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena (1933)
• Episcopia Hotinului (1934)
• Complexul clădirilor Universității Alecu Russo (1924-1938)
• Clădirea fostului Liceu evreiesc
• Clădirea Primăriei municipale (1958)
• Statuia lui Ștefan cel Mare (2003)
• Fondul construit al străzii Păcii
• Fondul construit al străzii Șmidt

Alte obiective de importanță arhitecturală

• Aleea Clasicilor (2010)
• Bisericia Tuturor Sfinților (2008)
• Monument de Taras Shevchenko (2001)

Populație

Oficiul Stării Civile

Numărul populației stabile a municipiului Bălți, înregistrat la recensământul din 5-12 octombrie 2004, a fost de 127561 locuitori, inclusiv 122669 locuitori în mediul urban și 4829 locuitori în mediul rural. La sfârșitul secolului al XX-lea numărul locuitorilor urbei a scăzut din cauza înrăutățirii situației social-economic, multe persoane emigrând. În comparație cu anul 1989, la recensământul din 2004 populația municipiului Bălți s-a redus cu 33 914 persoane, sau cu aproximativ 21% .
Din totalul populației urbei Bălți, de 122 669 loc., 56 031 reprezintă populația masculină și 66 638 cea feminină, sau 45,67% - bărbați și 54,33% – femei. Din numărul locuitorilor satelor Elizaveta și Sadovoe 2387 sunt bărbați și 2505 - femei. Circa 50,1% din populația orașului Bălți trăiau în localitatea de recenzare de la naștere .

Evoluția populației mun. Bălți

Bloc locativ din municipiu

Din numărul total de 107 018 de locuitori cu vârsta de peste 15 ani în municipiului Bălți, 58 197 persoane erau căsătorite, inclusiv 53 915 oficial și 4282 - neoficial; necăsătoriți – 29 000 persoane, văduvi – 9 865 persoane; divorțați – 8231 persoane; despărțiți – 1 701 persoane. În mediul urban erau 103 057 de persoane ce au atins vârsta de 15 ani, dintre care 54,16% sunt căsătoriți, inclusiv 50,21% oficial și 3,95% neoficial. Ponderea celibatarilor era de 27,19%. Văduvii constituie 9,18% din populația orașului Bălți. Aproximativ 7,85% din locuitori erau divorțați și 1,54% - despărțiți .
În 2008 au fost înzestrate 1143 de cupluri noi și 573 divorțuri, rata naționalității fiind de 7,7‰ și a divorțialității de 3,9‰ .
Demografia municipiului Bălți se află într-un declin, nu doar din cauza emigrărilor. Nivelul natalității înregistrat pe parcursul anilor 2005-2008 oscilează între 9,2‰ și 9,9‰, mortalitatea între 10,2‰ și 10,5‰. În așa situație, bilanțul populație era negativ, fiind cuprins între -0,6‰ și -1,1‰ . Totuși, în 2009 s-a înregistrat un bilanț natural pozitiv, de 1,1‰, natalitatea de 11,0‰ și mortalitatea de 9,9‰ .
La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală .

Structura pe grupe de vârstă și sexe

Structura populației urbane (satele Sadovoe și Elizaveta nu sunt incluse) a municipiului Bălți pe grupe de vârstă și sexe este indicată în tabelul de mai jos (datele recensământului din 2004):

Grupa de vârstă, ani	Total locuitori			Structura în %			Bărbați la 1000 de femei
	ambele sexe	masculin	femenin	ambele sexe	masculin	femenin
0 - 4	5680	2918	2762	4,63	5,21	4,14	1056
5 - 9	5680	2844	2836	4,63	5,08	4,26	1003
10 - 14	8252	4183	4069	6,73	7,47	6,11	1028
15 - 19	14627	6869	7758	11,92	12,26	11,64	885
20 - 24	11298	5272	6026	9,21	9,41	9,04	875
25 - 29	9424	4636	4788	7,68	8,27	7,19	968
30 - 34	8726	4031	4695	7,11	7,19	7,05	859
35 - 39	8312	3849	4463	6,78	6,87	6,70	862
40 - 44	9968	4524	5444	8,13	8,07	8,17	831
45 - 49	10058	4518	5540	8,20	8,06	8,31	816
50 - 54	8915	3899	5016	7,27	6,96	7,53	777
55 - 59	5528	2391	3137	4,51	4,27	4,71	762
60 - 64	4614	2000	2614	3,76	3,57	3,92	765
65 - 69	4191	1629	2562	3,42	2,91	3,84	636
70 - 74	3097	1109	1988	2,52	1,98	2,98	558
75 +	4099	1268	2831	3,34	2,26	4,25	448
nedeclarată	200	91	109	0,16	0,16	0,16	835
Total Bălți	122669	56031	66638	100,00	100,00	100,00	841

La 1 ianuarie 2010 ponderea copiilor (0-14 ani) era de 14,0%; adulților (15-59 ani) –72,4% și persoanele vârsnice (60+) alcătuiau 13,6% .

Structura etnolingvistică

Componența etnică a populației
orașului Bălți (2004)

     Moldoveni (52.4%)

     Ucraineni (23.7%)

     Ruși (19.2%)

     Români (1.8%)

     Polonezi (0.7%)

     Evrei (0.2%)

     Bulgari (0.1%)

     Gagauzi (0.2%)

     Alte etnii (0.3%)

După datele recensământului din anul 2004, majoritatea locuitorilor municipiului Bălți sunt moldoveni - 52,4% (69 135 loc.). Dintre popoarele slave cei mai mulți sunt ucraineni - 24% (30 288 loc., în majoritate, vorbitori de limbă rusă), urmați de ruși - 19,2% (24 526 loc.) și bulgari - 0,2% (297 loc.). Ponderea găgăuzilor este foarte mică, de 0,2% (243 loc). Altor etnii aparțin 2 889 locuitori, circa 2,3% și nu și-au declarat naționalitatea 183 persoane, 0,1%.
În or.Bălți populația este mai pestriță, dar, de asemenea, predomină moldovenii - 65 079 persoane sau 52,4%. La recensământul precedent, din 1989, ponderea moldoveniilor era de 37 la sută . Din etniile de origine slavă o pondere mai mare o au ucrainenii - 29 668 persoane (24.19%) și rușii 24 341 persoane (19.84%), mai sunt și polonezi - 856 persoane (0,69%) și bulgari - 296 persoane (0,33%). Evrei s-au declarat 409 persoane (0,24%), tigani - 272 persoane (0,22%), găgăuzi 272 persoane (0,19%). Peste 1,23% din populația urbană (1514 loc.) aparțin altor etnii. Majoritatea populației e bilingvă, în special vorbitorii de limbă româna cunosc și rusa, pe când vorbitori de rusă nu se avântă să învețe româna.

Limba maternă a locuitorilor municipiului Bălți în 2004 :

Naționalitatea	Nr. total	Limba maternă
		limba română	limba rusă	limba ucraineană	limba bulgară, găgăuză, alte
Moldoveni	69 135	87,2%	12,2%	0,3%	-
Ucraineni	30 288	3,1%	57,2%	39,5%	0,2%
Ruși	24 526	1,3%	98,4%	0,2%	-
Bulgari	297	7,0%	58,9%	-	33,4%
Găgăuzi	243	9,9%	47,7%	11,5%	30,09%
Alte naționalități	2 889	5,8%	63,5%	2,4%	28,1%
Nedeclarată	183	-	-	-	-
Total	127 561	48,43%	40,79%	9,65%	0,96%

Comunitatea poloneză

În 1995 a fost fondată Casa Poloneză (Polski Dom) în Bălți atât de poloezi din municipiu cât și din nordul republicii. Casa Poloneză a devenit un centru, considerat nucleu al culturii poloneze în Republica Moldova. Aici lucrează profesori veniți din Polonia, sunt create diverse scenarii pentru activități instructiv-educative. În fiecare an Casa Poloneză ajută tinerii cu perfectarea actelor pentru admiterea la instituțiile din Polonia. Casa Poloneză din Bălți a fondat 9 filiale în raionale adiacente .

Comunitatea romă

La Bălți sunt înregistrate două societăți etnoculturale rome: „Baht Romala” și „Șatro”. La societatea „Șatro” s-a organizat și Asamblul de dans „Luludi” - în traducere din romani - floare .

Comunitatea germană

Biserica Armenească

Comunitatea germană din Bălți „Renaștere” („Wiedergeburt”) a fost fondată în 1999. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Fedrative Germane din Chișinău a fost organizat un Centru cultural. În cadrul centrului se studiază limba germană, cultura germană, se editează buletinul „Wiedergeburt” .

Structura religioasă

Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși – 110 961 persoane (86,98%), baptiști s-au declarat 2609 persoane (2,04%); adventiști de ziua a șaptea – 576 persoane (0,45%); penticostali – 487 persoane (0,38%); ortodocși de rit vechi – 47 persoane; romano-catolici – 990 persoane (0,77%); aparțin Bisericii envaghelice sinodoprezbiteriană – 296 persoane (0,21%); alte religii – 2388 (1,87%); atei – 544 (0,42%); fără religie 3304 (2,59%) și nedeclarată – 5193 (4,07%).

Structura economică a populației

Numărul populației încadrate în diferite ramuri economice în 2003 :

Nr. d/o	Denumirea sectorului economic	Cantitatea
		mii oameni	%
1	Populația aptă de muncă	99,2%
2	Populația totală amplasată în câmpul muncii	44,2%
2.1	În sector producător	16,8	38,01
	*industrie	15,9	35,97
	*agricultură	0,9	2,0
2.2	Sectorul neproductiv	27,4	61,99
	*comerț	7,2	16,29
	*prestarea serviciilor	20,2	45,7
3	Invalizi	4,3
4	Șomeri	50,7

Cultură

Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri"

Rețeaua de instituții culturale este formată din 10 subunități: Palatul municipal de cultură, 2 case de cultură din satele care intră în componența municipiului, 4 cluburi, o galerie de artă și biblioteca publică cu 8 filiale. În domeniul cultural în oraș funcțonează 65 de cercuri și secții de amatori, inclusiv 46 pentru copii. Din numărul total de colective 15 au titlul onorific de „colectiv model”. Colectivele artistice din municipiu au participat la diverse manifestații culturale în mai multe țări ca Ucraina, Rusia, România, Germania, Ungaria, Franța, etc. În fiecare an în municipiu se organizează peste 350 manifestații culturale.

Galeria de artă „Antioh Cantemir” a fost deschisă în anul 1975 și anual prezintă câte 10 expoziții de artă a artiștilor din municipiu, organizează concerte, întâlniri de creație, concursuri, etc.

Palatul de cultură al Municipiului Bălți este cunoscut printr-o activitate dinamică. În cadrul palatului actual funcționează zeci de colective artistice, cercuri etnografice, cluburi pe interese, etc. În fiecare din cele 8 centre de cultură își demonstrează măiestria artistică ansamblurile de dansuri populare „Vântuleț” și „Flori de tei”, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”, colectivele teatrale „Dialog” și „Baștina”, precum și alte colective artistice.

Pe lângă aceasta în municipiu se desfășoară reprezentații dramatice la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”.

Ziua orașului

Ziua orașului și Hramul au început să se sărbătoarească concomitent la 22 mai din 1993 .

Mass-media

Palatul de cultură

Mass-media locală este la un nivel mediu de dezvoltare. Unicul post de televiziune din Bălți, care a activat aproape un deceniu, fusese lichidat. Cele mai răspândite surse de informare sunt ziarele. Pe lângă acestea, La Bălți activează Agenția de știri DECA-press, care administrează și portalurile de știri HotNews.md și Comunicate.md. Există și puncte de corespondenți ale celor mai importante posturi TV din Moldova, cum ar fi Publika TV .

Ziare

Aleea Clasicilor din Bălţi

Ziarele locale reprezintă surse importante de informații privind viața orașului. Numărul ziarelor editate la Bălți este extrem de mic, doar 4 publicații. Discriminarea publicațiilor private în raport cu cele publice este destul de evidentă. Administrațiile publică locală editează propriul ziar oficial - „Golos Bălți”, fondat în 1947 și denumit până în 1991 „Comunist”. „Golos Bălți” este un ziar bisăptămânal, apare în limba română și rusă, marți, în volum de 4 pagini și vineri, în volum de 8-16 pagini, tirajul nu este divulgat . În limba română ziarul se numește „Vocea Bălțiului” – apărut în 2004, fiind unicul ziar în română în municipiul Bălți. Ambele publicații sunt finanțate din buget. Ziarul Golos Bălți favorizează cel mai frecvent, direct sau indirect, Partidul Comuniștilor, în special în perioadele de companie electorală .

În iulie 1996, jurnalista Ludmila Gorbul fondează publicația periodică de limba română „Cugetul”. Dar, în 1999 din cauza situației financiare grea editarea ziarul a încetat . În 1994, la Bălți, este fondat ziarul „SP” - un săptămânal de limbă rusă cu un tiraj de circa 4500 exemplare în 2010 . În perioada anilor 2000, „SP” a publicat mai multe articole critice la adresa unor funcționari publici locali, exponenți ai Partidului Comuniștilor . În timpul alegerilor locale generale din 2007 ziarul SP a fost supus unor intimidări fiindu-i arestat tirajul, jurnaliștilor li s-a îngrădit accesul la întrunirele elctorale cu Vladimir Voronin ce au avut loc în localitate etc .

Din 2007 apare ziarul Gazeta.MD - publicație săptămânală de limba rusă .

Televiziune

Pentru detalii, vezi: Teleradio Bălți.

Municipiul Bălți a dispus de un post local de televiziune - Teleradio Bălți (TVB), înființat în 1993 de investitori privați. În cele din urmă, da la mijlocul anilor 90, pachetul de acțiuni al S.A. „Teleradio Bălți” este deținut de Primăria municipiului Bălți. În 2006 este aprobat noul Cod al audiovizualului care prevede reorganizarea instituțiilor audiovizuale deținute de autoritățile administrației publice locale, urmând ca acestea să emită în termen de 3 luni deciziile respective . Consiliul Municipal Bălți a aprobat decizia privind privatizarea „Teleradio-Bălți” cu o întârziere semnificativă - abia la 5 martie 2008 . La 30 noiembrie 2009, Primăria municipiului Bălți și-a asumat angajamentul să înstrăineze S.A. „Teleradio Bălți” până la 1 februarie 2010, organizând licitații .

După eșuarea celor patru concursuri pentru privatizarea TVB, administrația de la Bălți a declarat că va expedia un demers Parlamentului R. Moldova prin care să ceară modificarea Codului audiovizual, astfel încât TVB să devină o companie regională cu statut de instituție media publică. Dar la 27 decembrie 2010, Consiliul Municipal Bălți a decis lichidarea TVB, după ce la 9 noiembrie 2010 CCA a interzis TVB să mai emită din cauza expirării licenței .

Prin cablu

34 de canale sunt disponibile prin cablu, dintre care: 4 în limba română, 12 în limba română și în rusă (sau parțial cu subtitrare în română), 16 în limba rusă, 2 în ucraineană, 1 în engleză și 1 în franceză:

RTR Planeta (ru) Moldova 1 (ro/ru) Antena 1/2 Plus (ro/ru) Pro TV (ro) NIT TV (ro/ru) NTV/TV7 (ro/ru) Pervîi Kanal/Prime (ro/ru) Inter+ (ucr) RTVi (ru) Ren Тv (ru)

MIR (ru) TV5 MONDE (fra) TVRi/EU TV (ro) Belarusî Tv (ru) ТNT (ru) STS (ro/ru) Comedia TV (ru) Fashion (En) Universal Channel (ru) Discovery Channel (ro/ru)

National Geographic (ro/ru) Animal Planet (ro/ru) History (ro/ru) Explorer (ro/ru) TV 1000 Action (ru) N4 (ro/ru) Nașe Kino (ru) TV 1000 (ru) ТV 1000 Russkoe kino Zone Romantica (ru)

India TV (ru) ТV 3 (ru) Hallmark (ru) SET (ru) Euronews (ru) Jurnal TV (ro/ru) Realitatea TV (ro) RBK-TV (ru) Publika TV (ro/ru) NTV plus Naș Futbol (ru)

NTV plus Sport Soiuz (ru) NTV plus Tenis (ru) Viasat Sport (ru) KIDSCO (ro) Lumea Copiilor /Тelekino (ru) Jetix (ru) Мuz ТV (ro/ru) MTV Europe (en) Favorit TV (ro) RU TV (ru)

Prin eter

2 - Moldova 1 8 - Prime/Pervîi Kanal 21 - TVB 24 - TV7/НТВ 26 - STS/TV Dixi 28 - Muz-TV Moldova

39 - N4 41 - 2 Plus/TVR 1 46 - Super TV (în curând) 32 - VDT (în curând) 56 - NIT 58 - ProTV Chișinău

Radio

Stadionul echipei FC Olimpia Bălţi

În anul 1994 la Bălți a fost fondată compania Blue Star SRL care a deținut licență de emisie pentru postul de radio „FM 103.5” începând cu anul 1997, fiind primul post de radio autohton care a apărut în afara Chișinăului. Postul de radio „FM 103.5” și-a format un auditoriu considerabil și constant, fapt confirmat prin sondajele de opinie efectuate . În toamna anului 2006, firma „Marketing Media Index”, reprezentanta TNS din Ucraina, a efectuat un sondaj privind audiența posturilor de radio. Astfel, 65 la sută din populația zonei de nord a republicii s-a pronunțat pentru „FM 103.5”, care difuza sută la sută emisiuni de producție autohtonă, în limbile română și rusă, fără a se implica politic . A participat la mai multe proiecte ale societății civile cu impact socio-uman, iar programele postului FM 103.5 au obținut distincții și premii la concursurile naționale în domeniu. Cu aceste date la activ, la 19 ianuarie 2007, Blue Star SRL a depus dosarul de participare la concursul anunțat de CCA, încadrându-se în termenii prevăzuți de legislația în vigoare .
La 13 februarie, CCA i-a refuzat postului de radio bălțean „FM-103.5” prelungirea licenței, motivând prin nerespectarea de către FM 103,5 a volumului de emisie în limba de stat, fapt constatat în timpul unei monitorizări de 12 ore . Pe de altă parte, alte trei posturi de radio emit la Bălți în limba rusă, retransmițând stații de radio rusești, și în niciun caz CCA nu a „depistat” încălcări ale Codului Audiovizualului . Licență de emisie pe care emitea postul de radio FM 103.5 a fost dată postului de radio City-FM al companiei „Divaserv media” SRL, protejată de viceprimarul de Bălți, Andrei Ciornâi, fost secretar comsomolist . Astfel, puterea locală și-a consolidat controlul asupra spațiului informațional .

Lista stațiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) și VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz)

• 90,00-"Ploaia de Argint/Серебряный дождь"
• 90,50-"Antena-C"
• 92,00-"Retro Moldova"
• 100,7-"Radio Micul Samaritean" (Mîndreștii Noi)
• 101,0-"Vocea Basarabiei" (Pelinia)
• 101,5-"City Radio"
• 102,1-"Radio Alla" (în curând)
• 102,9-"BBC" (Mîndreștii Noi)
• 103,5-"City Fm"
• 103,9-"Fresh FM"
• 104,9-"Radio Moldova" (Mîndreștii Noi)
• 105,6-"Megapolis FM"
• 106,2-"PoliDisc/Русское Радио"
• 107,2-"NOROC"
• 107,6-"Hit FM" (Mîndreștii Noi)

Știință

Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „ Selecția”

La Bălți activează Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția” specializat în ameliorarea și selecția culturilor agricole, elaborarea sistemelor de agricultură durabilă, perfecționarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de câmp . Pe cîmpurile Republicii Moldovei se cultivă 79 soiuri și hibrizi creați la ICCC „Selecția”, inclusiv: 16 soiuri de grîu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soie; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr .
ICCC „Selecția” este deținătorul celui mai mare număr de brevete pentru invenții în Republica Moldova. Către AGEPI au fost înaintate 54 cereri de brevet. Printre deținătorii celui mai mare număr de brevete de autor se numără: I. Nișcii, I. Procofiev, V. Corobco, I. Untila, I. Tcacenco, L. Telega, I. Covalischi ș.a .

La 14 februarie 2006 a fost inaugurată filiala Academiei de Științe a Moldovei în cadrul Universității Alecu Russo și Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția”, având drept scop extinderea cercetărilor fundamentale și aplicative în diferite domenii ale științei în nordul țării .
În cadrul Filialei AȘM funcționează trei Centre de cercetare interinstituționale de colaborare dintre AȘM (Filiala Bălți) – Universitatea de Stat din Bălți – Centrul Științifico-Practic „Selecția” și Institutul de Cercetări Științifice „Rif AcvaAparat”, și anume: Centrul de Cercetări Umanistice, Centrul de Cercetări în Științele Exacte și Economice și Centrul de Cercetări în Științele Naturii . Pe parcursul anului 2010 a fost efectuată evaluarea potențialului uman al centrelor și s-a creat baza de date a doctorilor habilitați/doctorilor în științe care activează la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Centrul Științifico-Practic „Selecția”, Institutul de Cercetări Științifice „Rif AcvaAparat”, Centrul de Medicină Preventivă din Bălți .

Educație

Învățământ

Liceul Nikolai Gogol

Vezi și: Lista instituțiilor de învățământ din Bălți

În municipiul Bălți își au sediul multe instituții de învățământ superior, mediu de specialitate și profesional-vocaționale. Acestea pot servi ca o bază excelentă pentru dezvoltarea resurselor umane, cu impact asupra dezvoltării economice a întregii RD Nord, nu doar asupra municipiului. În 2004 în sistemul educațional din municipiu erau antrenați 1.448 pedagogi dintre care 968 lucrează în școli .

Universitatea de Stat "Alecu Russo", clădirea liceului interbelic de fete „Domnița Ileana”

Învățământul preșcolar constituie o etapă incipientă pentru încadrarea copiilor în sistemul educațional. La Bălți, funcționează 35 de instituții preșcolare (grădințe), dintre care un sanatoriu și 5 instituții speciale. În sistemul preșcolar de învățământ se numără circa 232 grupe de copii cu un contingent de peste 5.000 copii .

Învățământul primar și secundar general este reprezentat 30 de instituții, inclusiv o școală primară, 5 gimnazii, 13 licee teoretice și un liceu teoretic regional, 6 școli medii de cultură generală și o școală serală. Învățământul special cuprinde 2 instituții, Școala interna auxiliară și Școala internat pentru slabvăzători, și este organizat pentru copiii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. La Bălți activează și Gimnaziul-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților . Numărul elevilor din instituțiile de învățământ primar și secundar general constituie aproximativ 14 - 15 mii persoane .
PCRM a propus ca începând cu 1 septembrie 2008 obiectul limba română să fie înlocuit cu „limba moldovenească” în toate școlile din Bălți, în pofida protestelor profesorilor . Dar, aceasta a fost doar o propunere.
Un rol deosebit în pregătirea cadrelor calificate pentru satisfacerea pieții de muncă regionale îi revine învățământului secundar profesional . Rețeaua unităților municipale din învățământul secundar profesional este formată din 5 școli profesionale și o școală de meserii, cu peste 3200 de elevi, atât din Bălți, cât și alte localități din țară. Anual, la școlile profesionale sunt înmatriculați peste 1 600 de elevi, ajungând uneori la 2000 .

Universitatea de Stat Facultatea de Economie și Drept

În domeniul învățământul mediu de specialitate funcționează 6 colegii: Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, Colegiul de Medicină, Colegiul de Industrie Ușoară, Colegiul Tehnic Feroviar, Colegiul Politehnic și Colegiul de Muzical-Pedagogic. Colegii reprezintă o treaptă intermediară între învățământul secundar profesional și cel superior. După absolvirea colegiului, studenții obțin diplomă de studii medii de specialitate, care le oferea titularilor calificarea de specialist cu nivel mediu de pregătire (tehnician, tehnolog) în profilul și specialitatea studiată . La colegiile bălțene învață aproximativ 3,5 mii de studenți, dintre care 35% - în bază de contract .

La Bălți își desfășoară activitatea 3 instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat Alecu Russo (fondată în 1945 ca Institut învățătoresc), Institutul Nistrean de Economie și Drept, filiala Institului Baltic de Ecologie, Politică și Drep (din Sankt-Petersburg) și centrul de instruire al filialei Institutului Umanistic Contemporan din Republica Moldova. În ultimii ani numărul total al studenților s-a micșorat de la 10 898 persoane în anul 2006 până la 7 836 în 2010 . La Bălți își fac studiile circa 8% din numărul total de studenți din Republica Moldova .

Pe lângă aceasta sistemul de învățământ din municipiu cuprinde și organizarea lucrului de odihnă a copiilor în perioada de vară, care este asigurat de 4 tabere de odihnă cu o capacitate totală pe sezon de 1.000 locuri .

Biblioteci

Biblioteca "Eugeniu Coșeriu"

Biblioteca Științifică a Universității de Stat „Alecu Russo” este un dintre cele mai mari biblioteci universitare din Europa de Est, numărând peste un milion de volume în 42 de limbi: 46% din acest număr reprezintă cartea științifică, 31% - cea didactică și 20 la sută - beletristică . De la începutul anilor 2000 are loc informatizarea și automatizarea Bibliotecii Universitare. Cu cele 37 de calculatoare incluse în rețeaua locală (3 servere, 10 PC, cu un server performant) se oferă azi accesul la baze de date proprii (circa 140.000 informații, carte, periodice, analitice), ceea ce reprezintă 35% din toate titlurile deținute. Integral este cuprinsă în catalogul electronic colecția de carte în limba română .
Schimbări rapide au loc în evoluția colecției bibliotecii, diversificându-se suporturile informaționale (CD și DVD). Un salt calitativ în acest sens îl avem datorită susținerii Fundației SOROS .

Biblioteca Municipală „Eugen Coșeriu” este un organism complex care include în sine Biblioteca centrală municipală 2 biblioteci comunale situate în suburbia Bălțiului, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă” și 7 filiale în toate cartierele orașului. În Biblioteca municipală activează 50 de bibliotecari și 26 de persoane auxiliare. Frecvența zilnică constituie mai bine de 800 de cititori .
Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă” este o filială a Bibliotecii Municipale „Eugen Coșeriu”, care deservește anual 6000 de copii, oferindu-le pentru consultare și împrumut mai bine de 110 000 de volume. Din 2006 Biblioteca „Ion Creangă” a inițiat un program de colaborare cu liceile din municipiu. La bibliotecă se organizează Ore literare, prin intermediul cărora sunt popularizate operele scriitorilor pentru copii .

Sănătate

Odată cu implementarea sistemului cu asigurări medicale obligatorii la Bălți s-a fondat Agenția Teritorială Bălți ce deservește atât municipiul cât și raioanele adiacente: Fălești, Râșcani, Sângerei și Glodeni.

Instituții medicale:

• Spitatul Clinic Municipal
  • Departamentul Pediatrie
  • Centrul Perinatologic
  • Centrul de Plasament tenporar și Reabilitare
  • Spitalul feroviar de cricumscripție
  • Centrul de Transfuzie a Sângelui
  • Centrul de sănătate prietenos „Atis”
  • Dispensarul Pneumofiziologic
• Centrul Medicilor de Familie
• Incomed, SRL
• Centrul de Stomatologie

Centrul de Sănătate nr. 2

Asitența medicală primară este acordată de către colaboratorii IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” pe 91 de sectoare de deservire în 5 Centre de Sănătate amplasate în oraș, în Centrul de Sănătate satul Elisaveta și Oficiul Medicilor de familie satul Sadovoe. Centrele de sănătate dispun de cabinete ale medicilor de familiee, laboratoare specializate: de proceduri, vaccinări, fizioproceduri, diagnostică funcțională, de sănătate a reproducerii ș.a. În Centrul de Sănătate nr. 1 funcționează cabinet de gimnastică, endoscopie, radiografie și radiofotografie. Completarea medicilor de familie constituie 90%, cu asistente madicale - 74% (2007). Anual numărul vizitelor efectate în Centrele de Sănătate este de 350-450 mii persoane .

Internatul Psihoneurologic activează din 1980, având o capacitate de 550 locuri. În competența acestei instituții întră doar spitalizarea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale cronice fără tulburări psihice acute sau posibile acutizări și tulburări grave de comportament .

Spitalul de Psihiatrie oferă tratament și îngrijirea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale în condiții de staționar. În cadrul instituției activează 45 de medici și 255 asistente medicale .

Medicină veterinară

În domeniul veterinar activează Seviciul veterinar de stat care dispune de trei secții: Bacteriologie, Serologie și Chimică. Aceste secții se ocup de probleme legate de analiza probelor preluate de l animale, bazine acvatice, verificarea concentratelor cu care se hrănesc animalele, examinarea și stabilirea cauzei decesului la animale, depistarea infecțiilor. La Servicul veterinar sunt angajați 40 de specialiști .
De asemenea, tot în sistemu lucrează Serviciul sanitar veterinar care asigură securitatea alimentară. Această instituție examinează condițiile sanitar-veterinare a întreprinderilor ce produc, exportă, importă, comercializează produse alimentare animaliere: carne, lapte, ouă etc. Sub controlul Serviciul vetrinar se află cele trei piețe comerciale ale orașului, fiicare dispunând de un laborator .

Economie

Pentru detalii, vezi: Economia Bălțiului.

Filială a Moldova Agroindbank în Bălți

Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunei de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vînzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix .
Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice .
Pe parcursul anilor 2004–2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. Însă din cauza crizei, în 2009 suma investițiilor a fost de 466,4 mil lei, cu 47% față de anul 2008 . În 2010 suma investițiilor nu s-a schimbat mult față de anul precedent, fiind de 494,7 mln lei . Printre principalele motive invocate de întreprinzători sunt reducerea capacității de cumpărare a cetățenilor și a volumului de servicii prestate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, dar și lipsa unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare economice .

Salariu mediu lunar în municipiul Bălţi

Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți sunt înregistrați 6,3% din totalul salariaților pe țară .

În anul 2008 în Bălți au activat 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii – 60, mari - 48 și în total – 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) .

Industrie

Industria municipiului este reprezentată de 40 întreprinderi care au produs în anul 2010 marfă în valoare de 2706,9 mln lei cu 0,3% mai mult decât în anul precedent. Ramura de bază a municipiului este industria alimentară. Industria ușoară, industria constructoare de mașini, energetica au o contribuție relativ egală. Restul ramurilor sunt nesemnificative .

Aprovizionarea cu energie termică în municipiu este asigurată în mare parte de Centrala Termoelectrică la care sunt instalate 2 turbogeneratoare cu o capacitate totalã de producere a energiei electrice de 24 MW, 7 cazane cu aburi cu o capacitate de 420 tone aburi pe oră și 4 cazane cu o capacitate de 400 GKal pe oră.

În indutria alimentară activează cele mai multe întreprinderi medii și mari din municipiu. „Floarea Soarelui” S.A. este unica întreprindere din Republica Moldova specializată în rafinarea de calitate superioară și deodorizare a uleiului vegetal. Întreprinderea „Barza Albă” S.A. este specializată în producerea băuturilor alcoolice, „Incomlac” S.A. este una dintre cele mai mari întreprindere din republică, specializată în prelucrarea și producerea întregii game de produse lactate.

Industria ușoară cuprinde întreprinderile SA „Moara”, SA „Falutex”, SA „Bălțeanca”, SA „Rada”, ș.a.

Cea mai mare fabrică ce activează în industria materialelor constructore din Bălți este „CMC-Knauf”, producând amesticuri din ghips de înaltă calitate.

Industria prelucrării metalelor este reprezentată de „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Republica Moldova și de fabrică deschisă de către concernul german Draexlmaier, care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile .

Centru Comercial Grand Podium

Agricultura

Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se băzează și pe furnizorii din raioanele adiacent .

Zona economică liberă „Bălți”

Centru comercial Elite 2

Pentru detalii, vezi: Zona economică liberă Bălți.

Zona economică liberă „Bălți” a fost lansată la 26 mai 2010 la inițiativa companiei moldo-germane ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL, și reprezintă a șaptea zonă economică liberă din Moldova . ZEL „Bălți” contribuie esențial la realizarea următoarelor sarcini: atragerea investițiilor străine majore; sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive; dezvoltarea infrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industriale de transport și comunale noi; crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți . La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal .
În 2010 erau înregistrați 7 rezidenți specializați în construcții; domeniul servicilor de alimentație publică; prestarea de sevicii de arendă . Cel mai mare este compania Draexlmaier, care fabrică diverse cabluri pentru gigantul automobilistic german BMW .
Inițial ZEL „Bălți” cuprindea două subzone cu suprafețe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care activează ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3, cu o suprafață de 136,4 ha, pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu .

Turism

Hotel Tinerețea

Impulsionarea acestui domeniu este una din opțiunile prioritare a dezvoltării socio-economice a orașului. În prezent, sectorul turismului este slab reprezentat în economia locală. Cauza rezidă în nivelul jos al cererii, capacităților subdezvoltate de organizare a ofertei, abilităților manageriale joase și lipsei unor planuri de amenajare turistică teritorială nu se valorifică patrimoniul cultural-istoric și nu se realizează investiții mari pentru dezvoltarea turismului. Este necesară crearea complexului turistic modern de o eficacitate și capacitate concurențială înaltă pentruasigurarea posibilități enorme pentru satisfacerea solicitărilor țării și turiștilor străini prin propunerea unui spectru larg de servicii turistice .

Actualmente în republică a fost elaborat proiectul rutelor turistice „Drumul vinului în Republica Moldova” (inclusiv: Chișinău-Orhei-Bălți-Orhei-Chișinău) cu antrenarea întreprinderii din Bălți SA „Barza Albă”, Bisericii „Sf. Nicolae”, Catedralei „Sf. Împărăți Constantin și Elena”, Muzeul de Istorie și Etnografie ș. a.

Transport

Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare . Municipiul Bălțiul este traversat de drumul european E583, care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul Fălești, cu punctul de trecere a frontierei dintre Moldova și România la Sculeni . Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița (Sectorul de drum Bălți - Gura Camencii) leagă Bălțiul și orașul Florești și continuă spre est către intersecția cu M12. Acest drum, de asemenea, asigură accesul principal către Aeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca).

Transportul aerian

Aeroportul Internațional Bălți

Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi – Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe .

Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate . În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Aceasta deoarece niciun operator aerian național sau străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport . Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile.

Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3 .

Transportul feroviar

Gara Slobozia din Bălţi

Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția a trei linii feroviare: Bălți – Râbnița (Mateuți), Bălți – Ungheni și Bălți – Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău – Ungheni – Bălți – Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți–Râbnița și Bălți–Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus și UE . Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri și de pasageri la nivel internațional .

Transportul intern

Lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m2. Cea mai mare parte a drumurilor au acoperire rigidă – 181 km, dintre care 105,3 km sunt acoperite cu asfalt. Pe teritoriul orașului sunt 32 de poduri .

În municipiu transportul public urban este efectuat cu autobuze, troleibuze și maxi-taxi.

Autobuze și maxi-taxi

Troleibuz la intersecția străzilor Ștefan cel Mare și Decebal

În municipiu circulă 40 autobuze pe 8 rute cu o lungime totală de 125,7 km, serviciul de maxi-taxi este asigurat de 250 microbuze, dintre care zilnic lucrează circa 100 pe 12 rute. Două rute de autobuze circulă în cele două suburbii, Elizaveta și Sadovoe, ce le conectează de centru municipiului ( ruta 16 și 22)

Troleibuze

Pentru detalii, vezi: Troleibuze în Bălți.

În municipiu la moment sunt exploatate 3 rute de troleibuze. În 2010 numărul inventar a troleibuzelor pentru pasageri constituia 37, inclusiv: 26 troleibuze de modelul „ZIU-682"; 3 troleibuze de modelul AKSM-20101, produse în Belarus ; 1 - Škoda 14Tr13/6M; 7 - VMZ-5298.00 fabricate la Uzine mecanică din Volgograd . Troleibuzele reprezintă principalul transport public urban și cel mai ieftin mijloc de deplasare .
Prima rută de troleibuze fost dată în exploatarea în 1972 în direcția cartierul Molodova - Autogară, având o lungime de 15 km. În acea perioadă la întreprindere activau cca 100 de angajați și 20 de unități de transport. La începutul anilor `90 deja circulau 90 de troleibuze pe 3 rute, însumând 40 de km . În 2011 pe prima rută circula 5 troleibuze, pe a doua rută 15 și pe a treia - 7 troleibuze .

Ruta		Lungimea	Data dării în exploatare	Numărul de stații	Deservit de
	Cartierul Molodova – Aeroport	16.8 km	1972	20	ÎMDT
	Gara de Nord – Cartierul Dacia	17.0 km	1975?	30 (Tur - Retur)	ÎMDT
	S.A. Basarabia Nord – Autogara	14.0 km	1979?	16	ÎMDT

Notă: în weekend ruta nr. 3 își prelungeste traseul până la Aeroportul local.

Taxi

La Bălți există mai mult de 5 companii de taxi.

Relații externe

Orașe și comunități înfrățite

•  Miercurea-Ciuc, România din 1993
•  Stryi, Ucraina din 1968
•  Hmelnițki, Ucraina din 1997
•  Larisa, Grecia din 1985
•  Milies, Grecia
•  Smolyan, Bulgaria din 1985
•  Giula, Ungaria din 1995
•  Vitebsk, Belarus din 2002
•  Orșa, Belarus din 1996
•  Recița, Belarus din 2005
•  İzmir, Turcia din 1997
•  Kaesong, Coreea de Nord din 1997
•  Lakeland, Statele Unite din 1997
•  Płock, Polonia din 2000

Consulate

Consulatul României

• Consulatul Ucrainei (Adresa: str. Kiev, 143)
• Consulatul României (Adresa: str. Sfântul Nicolae 51) Web: http://balti.mae.ro/ Tel: 00373 231 80 002

Personalități

Pentru detalii, vezi: Lista personalităților din Bălți.

• Traian Ataman (născut Răileanu) - profesor doctor universitar, medic O.R.L., actualmente stabilit în București
• Geta Burlacu - interpretă, reprezentantă a Moldovei la Concursul muzical Eurovision, ediția 2008
• Natalia Barbu - interpretă, reprezentantă a Moldovei la Concursul muzical Eurovision, ediția 2007
• Ianina Baicalov - medic emerit al Republicii Moldova, fondatoarea serviciului Asistența Medicală Urgentă din Bălți
• Nisn Belțer (n. 1824 - d. 1906) - cantor și autor de muzică liturgică evreiască, care a locuit la Bălți
• Gheorghe Briceag - al șaptelea premiu Homo Homini din lume
• Eugen Coșeriu (n. 1921 - d. 2002) - Doctor Honoris Causa al aproape 50 de universități din întreaga lume. Doctor în Filologie și Filosofie, membru de onoare al Academiei Române
• Visarion Puiu - Episcop al Hotinului
• Emanoil Catelli - deputata în Sfatul Țării, senator și președinte al Senatului României, prefect al județului Bălți
• Etti-Rosa Spirer - arhitectul Bălțiului în perioada interbelică
• Vadim Crețu - pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
• Nicolae Filip (n. 1926 - d. 2009) - academician, rector al Universității de Stat "A. Russo"
• Valentin Belousov (n. 1925 - d. 1988) - matematician, membru corespondent al Academiei de Științe Pedagogice din URSS
• Elena Gorohova (n. 1972) - biatlonistă și schioare fondistă, participantă la patru jocuri olimpice de iarnă
• Iza Kremer (n. 1887 - d. 1956 (Cordoba)) - muzician, cântăreață de operă
• Marian Lupu - președintele Partidului Democrat; președintele parlamentului
• Lia van Leer - fondatoarea și directoarea Cinematecii și a Festivalului Internațional de film din Ierusalim
• Vadim Pirogan - scriitor și deținutul politic, fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici și Veteranilor Armatei Române
• Ion Pelivan - creatorul primei grupări naționale din Bălți (în 1917), a dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către imperiul țarist, deținut politic
• Stela Popescu - actriță de teatru și film
• Colea Răutu - actor
• Nicolae Testemițanu - reputat medic-chirurg și om politic din Republica Moldova
• Mircea Soțchi-Voinicescu - actor
• Mihai Volontir - actor
• Vadim Vacarciuc - halterofil, campion mondial în 1997, deputat al parlamentului Republicii Moldova (Partidul Liberal)

Vezi și

• Lista locurilor în Bălți

Legături externe

Portal Republica Moldova

• ro ru Pagina primăriei
• ro ru en fr Pagina Orașului Bălți
• ro Site-ul oficial al Zonei economice libere „Bălți”
• ro Pagina oficială a Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți
• ro HotNews - portal de știri
• ro Comunicate de presă
• ru Газета СП - ziar local
• ru NewsRu - portal de știri

Bibliografie

• Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi. Ghidul orașelor din Republica Moldova. - Chișinău: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
• Grișina S., ș.a. Bălți. Album consacrat celei de-a 585-a aniversare a înființării orașului Bălți. - Chișinău: Proart SRL, 2006. -160 p. ISBN 978-9975-9722-0-8
• Povar, I.; Bocacev, V.; ș.a. Plan Ubanistic General or. Bălți pentru anii 2005 – 2020. Chișinău: INCP „Urbanproiect”.
• Baciu, Gheorghe. Orașul Bălți și oamenii lui. - Chișinău: Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală, 2010. -496 p. ISBN 978-9975-78-931-8