Bălţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Bălţi
[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]]
Stema oraşului Bălţi Bălţi în Republica Moldova
stemă amplasare
Amplasare 47°45′42″N 27°55′44″E / 47.76167, 27.92889
Ţară Republica Moldova Republica Moldova
Municipiul Bălţi
Atestare documentară 1421
Populaţie (2005) 126.728
Suprafaţă {{{suprafaţă}}} km²
Densitate 122 loc./km²
Altitudinea medie m n.m.
Localităţi
componente
Primar Vasile Panciuc (din 2001), PCRM
Sit web ro http://www.balti.md/
fotografia satelit
[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Bălţi în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Bălţi]]
Harta administrativă a oraşului
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Bălţi
Primăria Municipiului Bălţi

Bălţi (în rusă "Бэлць", "Бельцы") este un oraş (municipiu) în nordul Republicii Moldova. Oraşul se află în mijlocul stepei Bălţului.

Cuprins

[modifică] Geografie şi climă

Oraşul este situat la 135 km la nord de Chişinău. Clima este temperat continentală ca în restul ţării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitaţiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheţ, zăpadă şi crivăţ, primăveri de asemenea scurte. La nivelul oraşului, Răutul este aproape întotdeauna curgător, în timp ce mai sus sau mai la vale, este intermitent.

[modifică] Economie

Este un important centru industrial; sunt active industria uşoară, alimentară, a construcţiei de maşini, a materialelor de construcţii ş.a.

În ultimii ani (2004-2006) starea economică şi sfera socială a municipiului Bălţi se caracterizează prin creşterea stabilă şi treptată a potenţialului dezvoltării social-economice, care în anul 2007 a fost efectiv realizată în favoarea scopului strategic principal - creşterea economică şi ridicarea nivelului de trai a populaţiei municipiului. Problema principală a politicii economice a municipiului în continuare este efectuarea procesului de stabilizare şi creştere a economiei. Creşterea economică care va fi asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creşterea consumului privat şi a investiţiilor

Pe parcursul ultimilor ani dinamica pozitivă a industriei prelucrătoare a fost asigurată din contul implementării tehnologiilor noi, lărgirea asortimentului producţiei fabricate. In anii 2004 – 2006 sporul volumului de fabricare a producţiei industriale în preţuri comparabile în mediu a constituit 10,1% anual. Prognoza oficială ritmului de creştere a volumului de producţie a produselor industriale pentru anii 2008 – 2010 este de 7.5 % - 8.5 % .

Volumul de producţiei a produselor industriale în municipiul (în preţuri curente , mil. lei)
Сotă parte a producţiei industriale, fabricată în municipiul Bălţi în anul 2006 (în preţuri comparabile (mil lei); în procente)

Ca rezultat al reformelor în domeniul politicii fiscale (efectuarea amnistiei fiscale; legalizarea capitalului; introducerea cotei impozitului în mărime de „0%” pentru venitul), investiţiile vor creşte din contul finanţării externe şi interne. În aceste condiţii ritmul de creştere a investiţiilor se va majora de la 6,3 % în anul 2008 pînă la 8,0% in anul 2010.

Structura investiţiilor pe perioada anului 2007 pe formele de proprietate , mil. lei; %

Către anul 2010 investiţiile în capitalul fix se preconizează de a prelungi pînă la 730,0 mil.lei.

Salariul mediu lunar în anul 2006 în expresie nominală a crescut cu 23,6% comparativ cu anul precedent 1854,3 lei. Salariul mediu lunar nominal în sferă bugetară în anul 2006 a crescut cu 47,9% comparativ cu anul 2005. În sectorul real al economiei majorarea dată a constituit 23,6%.

Salariul mediu lunar pe ramurile de bază a muncipiului Bălţi

În anul 2008 - 2010 salariului mediu lunar nominal în întregime se vor majora în economia municipiului şi către anul 2010 va atinge suma de 3250 lei.

Bugetul municipal 2007.

Redistribuirea veniturilor strânse de pe teritoriul municipiului Bălţi poate fi observată în imaginea de mai jos..

edistribuirea veniturilor pe 2007 a municipiului Bălţi

Veniturile generale a bugetului municipal pentru anul 2007 au constituit 177412,0 mii lei, o creştere de 8% faţă de anul 2006 când această cifră a atins 164145,9 mii lei.

Structura veniturilor executate pe anul 2007,
Denumirea Executarea efectivă, mii lei
Veniturile totale 177412,0
veniturile de bază 166321,3
mijloacele spciale 10653,3
fondurile speciale 437,4

În anul 2007 s-au încasat taxe locale în sumă de 8807,3 mii lei, ponderea lor în volumul total a bugetului au constituit 5,0%. Faţă de anul 2006 încăsările taxelor locale s-au majorat cu 12,1% sau cu 950,2 mii lei.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2007 au însumat o cifră de 190946,9 mii lei, rezultând un deficit de 13534.9 mii lei.

Cheltuielile de personal ocupă cea mai mare pondere din volumul total de cheltuieli, alcătuind 37% (71762,4 mii lei) şi s-au majorat, faţă de anul precedent cu 8036,6 mii lei. Următoarele dupa pondere sunt cheltuielile pentru plata mărfurilor şi prestarea servicilor, care au fost efectuate în sumă de 38550,2 mii lei, majorându-se astfel cu 4977,9 mii lei faţă de anul 2006. Transferurile populaţiei constituie 15086,7 mii lei. Transferurile în scopuri de producţie alcătuiesc 36713,4 mii lei şi s-au majorat faţă de anul anterios cu 2339,0 mii lei.

Datele reflectate caracterizează executarea bugetului municipal pe direcţiile principale de cheltuieli sub aspect economic.

[modifică] Transport

Ruta Chişinău – Bălţi (135 km) este deservită de transportul public (autobuze, microbuze) de la Autogara de Nord din Chişinău la fiecare oră pe tot parcursul zilei. Există rute de tranzit prin aceste oraşe.

[modifică] Aeroporturi

Minicipiul dispune de un aeroport local şi de un aeroport internaţional.

[modifică] Gări de tren

Municipiul dispune de două gări de trenuri Gara Bălţi-Oraş şi Gara Bălţi-Slobozia

[modifică] Transport în comun

[modifică] Autobuze şi maxi-taxi

[modifică] Troleibuze

Ruta Lungimea Data dării în exploatare Numărul de staţii Deservit de
Line 1 Molodova – Aeroport Bălti-Oraş  ?.? km 1970?  ? Б.Т.У.
Line 2 Gara de trenuri Bălţi-Slobozia – Cartierul "Dacia"  ?.? km 1970?  ? Б.Т.У.
Line 3 Combinatul de carne – Autogara  ?.? km 1970?  ? Б.Т.У.
Line 4 Centru – Cimitirul Orăşenesc  ?.? km 2008?  ? Б.Т.У.

[modifică] Taxi

La Bălţi există mai mult de 5 companii de taxi.

[modifică] Istorie

Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.

În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

În timpul celui de-Al doilea război mondial, oraşul a suferit distrugeri şi deportări de populaţie, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băştinaşi care lucraseră pentru statul român (funcţionari, jurişti, profesori...), pe popi şi pe refugiaţi, iar românii şi germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei şi pe toţi cetăţenii bănuiţi că ar susţine sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan şi Siberia au fost reluate între 1945 şi 1954[1]. Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălţi-Slobozia au fost deportaţi în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operaţiunii "юг", adică "Sud". Operaţiunea a fost desfăşurată de către autorităţile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene.

Ulterior, în timpul regimului comunist oraşul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populaţie în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.

Tradiţia meşteşugărească legată de transport nu a fost însă pierdută, Bălţii avînd o seamă de uzine şi ateliere de întreţinere şi reparaţii pentru motoare şi maşini. Stema cu capul de cal, însă, a fost înlocuită cu una nouă... în care apar de data aceasta doi cai. Oraşul Bălţi are o convenţie de partenariat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franţa).

[modifică] Cultură

[modifică] Instituţii culturale

[modifică] Teatre

[modifică] Muzee

  • Pinacoteca Municipală

[modifică] Biblioteci

  • Biblioteca Municipală Eugen Coşeriu
  • Biblioteca Ion Creangă

[modifică] Monumente istorice şi de Arhitectură

Catedrala Constantin şi Elena, vedere din faţă
Biserica

[modifică] Alte instituţii culturale

  • Palatul Municipal de Cultură.
  • Centrul de Cultură şi tineret (fosta Casa de cultura "Răut")
  • Centrul de Cultură "Flacăra"
  • Centrul de Cultură "Molodovo"
  • Cinematograful Patria

[modifică] Educaţie

La Bălţi, funcţionează şase şcoli cu predare în limba romană şi nouă în limba rusă.

Începînd cu 1 septembrie 2008 obiectul limba română va fi înlocuit cu "limba moldovenească" în toate şcolile din Bălţi. [2] , în pofida protestelor profesorilor [3].

La Bălţi a fost fondată în 1940 Universitatea de Stat "Alecu Russo", avînd ca sediu clădirea fostului Liceu de fete Domniţa Ileana.

[modifică] Televiziune

[modifică] Prin cablu

34 de canale sunt disponibile prin cablu[4], dintre care

  • 4 în limba română
  • 12 în limba rusă şi în română (sau parţial cu subtitrare în română)
  • 16 în limba rusă
  • 2 în ucraineană
  • 1 în engleză şi 1 în franceză

ПЕРВЫЙ КАНАЛ В МОЛДОВЕ rus/ro ; TV7/НТВ rus/ro ; ТНТ rus ; СТС rus/ro ; РТР ПЛАНЕТА rus ; PRO TV Chişinău ro ; REN TV rus ; N-4 rus/ro ; NIT rus/ro ; TV MOLDOVA 1 ro ; 2 Plus ro ; RTVi rus ; ИНТЕР+ ukr ; БTВ(НТН) rus/ro ; TV 1000 rus ; ТV 1000 РУССКОЕ КИНО rus ; ROMANTICA rus ; HALLMARK rus ; MGM rus ; ИНДИЙСКОЕ КИНО rus ; КОМЕДИЯ ТВ rus ; НАШЕ КИНО rus ; DISCOVERY CHANNEL rus/ro ; ANIMAL PLANET rus/ro ; EXPLORER rus/ro ; NATIONAL GEOGRAPHIC rus/ro ; HISTORY rus/ro ; EUROSPORT rus/ro ; EUROSPORT 2 rus/ro СПОРТ 1 ukr ; EURONEWS ru ; РБК rus ; МУЗ ТВ ru/ro ; MTV EUROPE en ; MINIMAX ro ; ДЕТСКИЙ МИР/ТЕЛЕКЛУБ ru; FASHION TV fr/en REALITATEA TV ro; FAVORIT ro; NAŢIONAL TV ro; N24 ro; TV 5 Monde fr;

[modifică] Prin eter

TV MOLDOVA 1 rom ; PRO TV CHISINAU rom ; ПЕРВЫЙ КАНАЛ В МОЛДОВЕ rus/ro ; БTВ(НТН) rus/ro ; NIT rus/ro ; МУЗ ТВ rus/ro

[modifică] Radio

Lista staţiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) şi VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz)

Frecvenţă (MHz) Staţie de radio Frecvenţă (MHz) Staţie de radio
67.58 „Antena C” 69.44 „Micul Samaritean”
97.20 „BBC” 99.70 „Noroc”

Notă: rubrica urmează a fi completată.

[modifică] Populaţia

După datele recensământului din anul 2004, Bălţi are 127,561 locuitori şi este al treilea oraş ca mărime din ţară. Dintre locuitori, 54% sînt români , 19% ruşi , 24% ucraineni (în majoritate, vorbitori de limbă rusă). Majoritatea populaţiei e bilingvă, in special vorbotorii de limba romana cunosc si rusa, pe cand vorbotirii de rusa nu se avanta sa invete romana.

[modifică] Demografie

Populaţia din Bălţi, în conformitate cu datele de recensământ[1]

Evoluţia populaţiei la recensăminte:


[modifică] Societatea civilă

Oraşul Bălţi este o sursă importantă a dezvoltării societăţii civile locale şi naţionale ce are impact în întreagă Moldova. Mai multe organizaţii apolitice şi independente au fost fondate în Bălţi, aşa că cea mai veche agenţie de presă independentă din Nordul Moldovei DECA-press, cotidianul cel mai popular în Nordul Moldovei Spros i Predlojenie, una din ONG-urile majore din Moldova pentru îngrijirea persoanelor în situaţii social vulnerabile Respiraţia a Doua, o cunoscută organizaţie de tineret Tinerii pentru dreptul la viaţă.


Raioanele oraşului: Dacia Sadovoe Cartierul 6 cartierul 7 Cartierul 8 Cartierul 9 Cartierul 10 Corlăteni Podul Chişinăului Centru Raionul gării de nord Pămînteni Răuţel Molodova Bălţul Nou Vâsranca.

Tancul din centrul oraşului

[modifică] Personalităţi ale oraşului

[modifică] Oraşe şi comunităţi înfrăţite

[modifică] Consulate

  • Ucraina Consulatul Ucrainei (Adresa: str. Kiev, 143)
  • Romania Consulatul României urma să fie deschis în aprilie 2007 pe adresa str. Sf. Nicolae, xxx. Însă permisiunea de a-l deschide acordată părţii române, în scurt timp a fost anulată de Guvernul Comunist de la Chişinău, pe motiv că nu mai este necesară.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Portal Republica Moldova

[modifică] Note

  1. ^ Nikolai Bugai, Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация (deportarea popoarelor din Ucraina, Bielorusia şi Moldova: lagăre, muncă silnică şi deportare), Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld - Essen, Germania, 1999, P. 567-581.
  2. ^ http://www.protv.md/stiri/social/la-balti-se-va-studia-asa-numita-limba-moldoveneasca.html
  3. ^ http://www.protv.md/stiri/social/profesorii-din-balti-sunt-impotriva-introducerii-limbii-moldovenesti.html
  4. ^ http://www.suncommunications.md/index.php?MainCategory=SunTV&lng=ro&CityID=22
v • d • m
Municipii şi oraşe în Republica Moldova
Anenii Noi • Bălţi • Basarabeasca • Biruinţa • Briceni • Bucovăţ • Cahul • Călăraşi • Camenca • Cantemir • Căuşeni • Căinari • Chişinău • Ceadîr-Lunga • Cimişlia • Ciuciuleni • Codru • Comrat • Congaz • Corneşti • Costeşti • Cricova • Criuleni • Cupcini • Donduşeni • Drochia • Dubăsari • Durleşti • Edineţ • Făleşti • Floreşti • Frunză • Ghindeşti • Glodeni • Grigoriopol • Hînceşti • Ialoveni • Iargara • Leova • Lipcani • Mărculeşti • Nisporeni • Ocniţa • Orhei • Otaci • Rezina • Rîbniţa • Rîşcani • Sîngera • Sîngerei • Slobozia • Şoldăneşti • Soroca • Ştefan Vodă • Străşeni • Taraclia • Teleneşti • Tighina • Tiraspol • Ungheni • Vadul lui Vodă • Vatra • Vulcăneşti
 Drapelul Republicii Moldova
v • d • m
Împărţirea administrativă a Republicii Moldova
Raioane Drapelul Republicii Moldova
Unităţi teritoriale
Municipii
Bălţi • Chişinău • Comrat • Tighina • Tiraspol
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l%C5%A3i
Unelte personale