Băişoara, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Băişoara | |
| — Comună — | |
  |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Cluj |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1426 [1] |
| Sate componente | Băişoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băişorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel |
| Guvernare | |
| - Primar | Minodora Susana Luca[2] (PD-L, ales 2004) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 111,04 km² |
| Populaţie (est. 1 ianuarie 2009 [3]) | |
| - Total | 2.315 locuitori |
| - Densitate | 21.19 loc./km² |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 407065 |
| Prefix telefonic | +40 x64[4] |
| Site: Website (ro) | |
 |
|
Băişoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub) este cea mai importantă staţiune din nord-estul Munţilor Apuseni. Comuna Băişoara este alcătuită din nouă sate.
Cuprins |
[modifică] Nume
Numele localităţii este în limba română Băişoara, în limba maghiară Járabánya (sau Kisbánya), iar în limba germană Kleingrub.
[modifică] Date geografice
Staţiunea este situată la poalele de est ale Muntelui Mare din Munţii Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanţă de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m.
[modifică] Arii protejate
- Muntele Băişorii (zonă protejată mixtă). Staţiunea Muntele Băişorii deţine şi o pârtie de schi. Aceasta este dotată cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul durează aproximativ 5 luni pe an din decembrie până în martie. Vara există condiţii prielnice pentru vânat şi pescuit. Complexul turistic Băişoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare şi spre Cheile Runcului.
[modifică] Istoric
Prima menţionare documentară a satului Băişoara este din 1426.
[modifică] Date economice
- Zăcăminte de argint şi plumb.
- Trei cariere de dacit.
- Mori de apă (în prezent inactive).
[modifică] Demografie
La 1 iulie 1998 avea 2.317 locuitori dintre care 1.229 de sex masculin şi 1.088 de sex femeiesc.
Numărul de locuitori ai comunei era în 2002 de 2.330 de persoane. Din punct de vedere confesional 96,43% erau ortodocşi, 0,12% romano-catolici, 1,5% greco-catolici, restul locuitorilor fiind de alte confesiuni. Populaţia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul[5] [6] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.037 | 1.911 | 83 | 32 | 11 | 0 | ||
| 1880 | 1.927 | 1.773 | 61 | 93 | ||||
| 1890 | 2.054 | 1.919 | 43 | 67 | 25 | |||
| 1900 | 2.309 | 2.155 | 113 | 8 | 33 | |||
| 1910 | 2.721 | 2.605 | 68 | 3 | 45 | |||
| 1920 | 2.618 | 2.592 | 24 | 2 | ||||
| 1930 | 3.104 | 3.056 | 24 | 2 | 9 | 13 | ||
| 1941 | 3.450 | 3.425 | 23 | 1 | 1 | |||
| 1956 | 3.661 | 3.612 | 13 | 29 | 7 | |||
| 1966 | 3.706 | 3.691 | 14 | 1 | ||||
| 1977 | 3.065 | 3.037 | 17 | 11 | 0 | |||
| 1992 | 2.513 | 2.510 | 3 | 0 | ||||
| 2002 | 2.330 | 2.272 | 17 | 1 | 39 | 1 | ||
[modifică] Obiective turistice
- Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni.
- Monumentul Eroilor.
- Pista de schi.
[modifică] Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României, Bucureşti: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Luca, Minodora Susana (2007). Băişoara, locul sufletului nostru, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă. ISBN 978-973-133-116-4.
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- Staţiunea Băişoara (site oficial)
- Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană
- Mineralizaţia de la Maşca-Băişoara
- Băişoara
[modifică] Note
- ^ Atlasul localităţilor judeţului Cluj, p. 81
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 19 iunie 2008.
- ^ Populaţia stabilă la 1.01.2009 (în română). INSSE (19 mai 2009). Accesat la data de 19 mai 2009.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
|
|||||||
