Băcia, Hunedoara

Băcia
—  sat și reședință de comună  —
Băcia Băcia (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 45°48′9″N 23°0′22″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Hunedoara
Comună	Băcia
Atestare	1332
Altitudine	225 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	768 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	337040
Prefix telefonic	+40 x59
Prezență online
Băcia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Băcia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Băcia (în maghiară Bácsi, în germană Schäfersdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Așezare

Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Ruscă și cele nordice ale Munților Sebeșului.

Istoric

Localitatea Băcia a fost atestată documentar începand cu anul 1332, apărând de la început sub numele pe care il poartă și astăzi.

După Marea Unire de la 1918, satul Bacia a fost arondat la Plasa Deva, urmând ca după reforma administrativă din anul 1968 să aparțină comunei Băcia.

Descoperiri arheologice

• Topor din bronz de tip Corbasca(descoperire făcută în anul 1966)
• Topor de cupru cu brațele în cruce.

Vestigii de epoca romană

În punctul Palota, situat între clădirea școlii și Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcții romane care atestă prezenta unei așezări rurale, tot de aici provine și o stela funerara.

Descoperiri monetare

Pe teritoriul localității s-a descoperit un tezaur monetar format din 14 denari romani republicani.

Monumente istorice

• Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” (secolul XVIII)

Personalități

• Petru Groza (1884-1958), politician comunist. Personalitatea lui Petru Groza este foarte puternic fixată în amintirea locuitorilor, făcând o separație între consăteanul lor și omul politic ale căror acțiuni au influențat în mod nefericit istoria României. Raportul Tismaneanu, prezentat în fața Parlamentului României în toamna lui 2006, îl menționează ca fiind principalul artizan al ajungerii comuniștilor la putere și sovietizarea României de după 1945. "Între importanții colaboraționiști recrutați (de regimul stalinist - n.r.) din vechile clase pot fi amintiți: Petru Groza, moșier cu convingeri de stânga din 1933, convertit la un socialism din care a știut să profite cât a putut"...."Prin instalarea la conducerea României a guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, țara a revenit la o formă de dictatură. Manifestarea opoziției a devenit problematică, în condițiile în care controlul polițienesc devenea cu fiecare zi mai clar și mai eficient". Numele lui Petru Groza este definitiv asociat cu condamnarea lotului "Antonescu" și cedarea în favoarea rușilor a Insulei Șerpilor.