Avion de recunoaștere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Un avion de recunoaștere este un avion militar condus de un pilot, care efectuează o misiune de recunoaștere aeriană.

În Primul Război Mondial recunoașterea aeriană era efectuată de avioane de vânătoare sau bombardament standard echipate cu camere, având rol de „ochi a armatei”, ajutând trupele terestre.

În Războiul Rece SUA a dezvoltat câteva tipuri de avioane dedicate acestui scop, incluzând Lockheed U-2 și SR-71 Blackbird împotriva amenințării nucleare din partea URSS.[1]

În zilele noastre acest rol strategic a fost preluat de sateliții de spionaj[2] și rolul tactic de avioane fără pilot. Acestea din urmă au fost folosite cu succes de Israel în războaiele locale și de SUA în Războiul din Golf [3]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie