Avalanşă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard Puteţi contribui la îmbunătăţirea conţinutului şi a formei sale.

Avalanşa este o masă importantă de zăpadă care se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.

O avalanşă poarte duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Cine are ghinionul să fie prins în ea va muri aproape sigur strivit sau sufocat.

Din punct de vedere fizic, o avanlanşă este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.

După modul de formare, avalanşele pot fi:

• fenomene naturale - declanşate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;
• cauzate de om - declanşate de trecerea unui schior, zgomote puternice (foc de armă) sau de altă intervenţie umană.

[modifică] Etapele unei avalanşe

• Zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari şi alunecă peste acestea.
• În timp ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de vânt.
• Avalanşa îşi măreşte viteza de deplasare (până la 350km/h)

[modifică] Avalanşe care au ucis

• Avalanşele din Alpi din timpul primului război mondial au ucis mai mult de 60 mii de oameni. Un soldat a spus: "Cel mai mare duşman era natura însăşi."
• În 1916 au căzut în 2 zile 4 metri de zăpadă. Acestea au declanşat avalanşe timp de două zile care au ucis 10 mii de soldaţi.
• Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalanşe şi surpări de teren care în total au ucis 66 mii oameni. A dislocat o stâncă de rocă şi gheaţă care a ucis pe cei 5 mii de locuitori ai oraşului Ranrahica.

Avalanşele sunt deplasări bruşte şi rapide ale maselor de zăpadă din munţi, pe versanţii cu înclinare accentuată, în lungul unor culoare preexistente sau pe suprafeţe înclinate, nefragmentate.

Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări ale lumii. Extinderea activităţilor turistice şi, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creştere a riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.

Declanşarea avalanşelor este favorizată de următoarele condiţii şi factori: trăsăturile stratului de zăpadă, conformaţia versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite activităţi. În funcţie de particularităţile stratului de zăpadă afectat, avalanşele sunt de mai multe tipuri:

• Avalanşe uscate - care se produc la temperatura de -5 grade, atunci când zăpada este afânată şi are aspect prafos-grăunţos, cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în amestec cu aerul formează aerosoli foarte periculoşi pentru oameni, aceştia murind sufocaţi.
• Avalanşe umede - care se produc în stratele de zăpadă umedă şi grea. Ele antrenează, în deplasare, cantităţi mari de zăpadă în lungul culoarelor de avalanşă şi exercită presiuni mari aspra obiectelor din cale, distrugându-le.
• Avalanşe în plăci - care se produc prin desprinderea stratului superficial îngheţat şi a celui mijlociu, suprafaţa de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.

Pentru evitarea pericolelor legate de avalanşe, este importantă cunoaşterea precisă a arealelor în care se produc. Cartografierea acestor areale şi realizarea hărţilor de risc permit luarea celor mai eficiente măsuri de atenuare a impactului acestora asupra activităţilor umane. În dreptul culoarelor de avalanşă sunt construite tunele de protecţie, iar pe versanţi sunt amplasate ziduri de protecţie, gărduleţe sau plase de sârmă. Plantarea unor perdele forestiere de protecţie s-a dovedit eficientă mai ales pentru protejarea drumurilor pe distanţe mari.