Autostradă

Autostradă cu 4 benzi de circulaţie pe un sens (A2, Austria)

Autostrăzile prezintă cel mai înalt grad de separare a circulației, fiind rezervate numai traficului auto, cu elemente geometrice care permit realizarea unor debite și viteze mari, în condiții de maximă siguranță.

Autostrăzile au două căi de circulație unidirecționale, separate printr-o zonă mediană, fiecare cu cel puțin două benzi de circulație, fără încrucișări de nivel cu alte căi de circulație și accesibile numai în anumite puncte special amenajate.

Cele mai multe autostrăzi sunt prevăzute cu locuri de parcare și odihnă, benzinărie, etc.

Cuprins

1 Istoric
2 Clasificare
3 Indicatoare
- 3.1 Indicatoare albastre
- 3.2 Indicatoare verzi
4 Alcătuire și funcționalitate
5 Reguli de circulatie pe Autostrada si alte drumuri din Romania : Viteza maxima admisa
6 Taxe
7 Galerie imagini
8 Intersecții de autostrăzi
9 Vezi și
10 Note
11 Legături externe

Istoric [modificare]

Prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi, a fost aceea așa nimita AVUS (Automobil-Verkehrs- und Übungs-Straße) din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24 septembrie 1921 ca pistă pentru teste și viteză.

În anul 1924, între Milano și Varesse, în Italia, la propunerea inginerului Piero Puricelli, s-a realizat prima autostradă din lume, așa numita „Autostrada dei Laghi”, care avea o singură bandă de circulație.

În Germania prima autostradă a fost autostrada A555, inaugurată la data de 6 august 1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958

Clasificare [modificare]

Autostrăzile se pot clasifica în trei categorii:

autostrăzi de degajare - situate în zona intrărilor orașelor cu circulație deosebit de intensă
autostrăzi urbane - sunt amenajate în interorul orașelor cu valori ale fluxurilor de trafic deosebit
autostrăzi de legătură - numite și extraurbane, realizează legătura între două sau mai multe centre urbane, ele fiind proiectate în funcție de viteza de proiectare, relieful regiunii și de capacitatea de circulație pe care trebuie să o preia în perioada de perspectivă preconizată.

Indicatoare [modificare]

Simbolul de autostradă cunoscut în foarte multe țări, deși construcția autostrăzilor între țări mai diferă, panourile cu fond de culoare albastru sau verde sunt recunoscute de către Tratatul internațional pentru semne și semnale de la Viena^[1] (Vienna Convention on Road Signs and Signals), din 8 noiembrie 1968.

Indicatoare albastre [modificare]

Indicatoare verzi [modificare]

Alcătuire și funcționalitate [modificare]

Autostrăzile trebuie să îndeplinească niște condiții de funcționalitate cum ar fi:

căi unidirecționale de circulație - acestea să fie prevăzute cu cel puțin două benzi de circulație pe sens, delimitate între ele prin linii de marcaje întrerupte, iar căile sunt separate printr-o zonă verde mediană.
benzi de staționare accidentală - prevăzute pe toată lungimea cu marcaj de linii neîtrerupte, alăturate căilor unidirecționale.
benzi de ghidare - căte două pentru fiecare cale unidirecțională, care sunt vopsite în alb sau galben și precizează prin continuitatea liniilor lățimea părții carosabile propriu-zisă
benzi carosabile suplimentare pe sectoarele cu rampă mare (sau benzi pentru vehicule lente) și pe sectoarele de intrare sau iesire de pe autostradă (benzi de accelerare sau de decelerare) care sunt executate în general în locul benzilor de staționare sau de urgență.
autostrăzile trebuie să se încadreze cât mai bine în peisajul regiunii traversate, să aibă un aspect estetic și să realizeze un confort optic ridicat.
autostrăzile trebuie să ocolească centrele populate, iar accesul la acestea să se realizeze numai în anumite locuri, numite noduri rutiere amenajate fără încrucișarea fluxurilor de circulație ale căilor unidirecționale.

Din motivele de siguranță a circulației și de ocrotire a mediului înconjurător (poluare), viteza de deplasare pe autostrăzi este limitată între 110 și 130 km/h cu excepția Germaniei unde viteza de deplasare este nelimitată, dar recomandată la 130 km/h, în funcție de siguranta circulației, vizibilitate și condiți meteorologice sau alte regulamentări de circulație.

Tot din motive de siguranță a circulației, pe autostrăzi există și viteza minimă de deplasare care, de asemenea, diferă între țări de la 45 la 80 km/h (exemplu Germania 60 km/h). Vehiculele cu viteza de circulație mai mică, de asemenea pot fi motivul de producere a accidentelor de circulație.

Oprirea, întoarcerea, mersul înapoi, coborârea sau urcarea din vehicule în locuri neamenajate, sunt strict interzise pe autostradă.

Reguli de circulatie pe Autostrada si alte drumuri din Romania : Viteza maxima admisa [modificare]

Codul Rutier Roman : Art. 49. – (1) Limita maxima de viteza în localitati este de 50 km/h. (2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere. (3) Pe anumite sectoare de drum, tinând seama de împrejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie si de 30 km/h pentru toate autovehiculele. (4) Limitele maxime de viteza, în afara localitatilor, sunt: a) pe autostrazi - 130 km/h; b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100km/h; c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.

Art.50. - (1) Vitezele maxime admise în afara localitatilor pentru categoriile si subcategoriile de autovehicule prevazute la art.15 alin.(2) sunt: a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B si BE; b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalate categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D si DE si subcategoriile D1 si D1E; c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 si C1E; d) 45 km/h, pentru tractoare si mopede. (2) Viteza maxima admisa în afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator. (3) Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h în localitati, iar în afara localitatilor de 70 km/h. (4) Viteza maxima admisa în afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica în vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decât viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.

Taxe [modificare]

Staţie pentru taxe pe autostradă la Granollers

În multe țări pentru circularea pe autostrăzi, sunt obligatorii taxe de circulație. Această poate fi dependentă de timp sub formă unei viniete, sau pe porțiuni de drum la stații de taxare, procedeu obișnuit în multe țări europene. De exemplu în Austria pentru camioane, de la 1 ianuarie 2004, se pretinde o taxă, care se calculează în funcție de datele înregistrate în cutia electronică al camioanelor în baza unui sistem infraroșu. Pentru a evita circulația pe drumurile naționale paralele autostrazilor, pe acestea, adesea sunt impuse interdicții de circulație pentru autocamioane. În Elveția, pe autostrăzi se pretinde o taxă pentru transporturi grele. În Germania, de la 1 ianuarie 2005, camioanele plătesc în avans o taxă la automate distribuitoare pentru traseele dinainte înregistrate, sau prin datele cutiei OBU (On-Board-Unit) înregistrate prin satelit, taxarea fiind facută de către firma Toll Collect.

Galerie imagini [modificare]

Intersecție de autostradă
Autostrada 401 - Toronto
Autostradă în Los Angeles
Autostradă în jurul orașului Köln
Autostrada M1 din Ungaria

Intersecții de autostrăzi [modificare]

Forma intersecției va fii înfluențată de topografia terenului, pentru a asigura posibilitatea circulației la viteză mai ridicată de pe o autostradă pe altă autostradă.