Autoritatea Națională Palestiniană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Autoritatea Națională Palestiniană
السلطة الوطنية الفلسطينية
As-sulta Al-wattaniyah Al-filastiniyah
Drapelul Autorității Palestiniene Stema Autorității Palestiniene
ImnBiladi
Amplasarea Autorității Palestiniene
Capitală Ramala (Ierusalim - disputată)
Cel mai mare oraș Ramala
Limbi oficiale araba
Sistem politic Cisiordania - republică constituțională
Fâșia Gaza - republică islamică conf. legilor șaariei
 -  Președinte Mahmud Abbas
 -  Primul Ministru Cisiordania - Salam Fayad (de facto)
Fâșia Gaza - Ismail Haniyeh (de facto)
regiune autonomă
 -  15 noiembrie1988 proclamată în contumacie (la Alger)  
Suprafață
 -  Total 5,962 km² (locul neclarificată)
Populație
 -  Estimare  2.124.515 (locul neclarificată)
 -  Densitate 356,3 loc/km² 
Monedă Dinarul Iordanian (JOD) și Șekelul Israelian (NIS)
Prefix telefonic 970
Domeniu Internet .ps
Fus orar UTC + 2 (DST +3)
Harta zonelor administrate de Autoritatea Palestiniană. Sus: Cisiordania. Jos: Fâşia Gaza

Autoritatea Națională Palestiniană a fost o entitate statală arabă semiindependentă (autonomă) situată în Orientul Mijlociu, în două mari enclave teritoriale - Cisiordania, între Israel și Iordania, și Fâșia Gaza, între Israel, Marea Mediterană și Egipt, .

La 29 noiembrie 2012, în urma unui vot al Adunării Generale a ONU, Palestina s-a transformat din "entitatea" palestiniană în "stat observator nemembru al ONU". Rezoluția care recunoaște statalitatea Palestinei a fost adoptată cu 138 de voturi pentru, 9 împotrivă și 41 de abțineri.[1]

Situația geo-politică[modificare | modificare sursă]

Autoritatea Palestiniană este o regiune politică autonomă care se exercită de iure pe majoritatea teritoriului Cisiordaniei și în Fâșia Gaza. În Cisiordania există numeroase mici enclave cu așezări sau colonii agricole și urbane israeliene înființate după 1967. În afara Israelului, teritoriul se învecinează cu Egiptul, Iordania și Marea Mediterană. Statutul de autonomie al Autorității Palestiniene garantează în viitor un control palestinian asupra graniței cu Iordania (în prezent controlul este deținut de Israel). Controlul graniței cu Egiptul este exercitat de palestinieni. Autoritatea Națională Palestiniană nu este identică cu Statul Palestina proclamat în exil la Alger de Iasir Arafat, liderul Organizației pentru Eliberarea Palestinei, El Fatah în noiembrie 1988, în schimb acel stat declarat independent a fost de atunci recunoscut de 96 state. Reprezentanțele diplomatice ale Organizației de Eliberare a Palestinei în acele state au devenit ambasade ale Statului Palestina, încă neconstituit ca atare pe teritoriul Palestinei istorice. Alte 12 state și Uniunea Europeană au stabilit un anumit grad de relații diplomatice cu Organizația de Eliberare a Palestinei.

Autoritatea Națională Palestiniană, formată în virtutea acordurilor de la Oslo dintre Organizația de Eliberarea Palestinei și Israel, care s-au recunoscut reciproc, urma în viitor, din punctul de vedere al arabilor palestineni, să devină baza pentru constituirea statului arab numit Palestina. Între timp, lucrurile s-au complicat: numeroase atentate teroriste palestinene contra populației civile israeliene și a armatei israeliene, cea de-a doua revoltă Intifada din 2000-2004, continuarea construirii sau a extinderii unor așezări israeliene în diverse enclave din Cisiordania, retragerea unilaterala a Israelului din Fâșia Gaza, victoria electorală a mișcării islamice iredentiste Hamas în cadrul Autorității Naționale Palestiniene, precum și preluarea cu forța a controlului Fâșiei Gaza de către această organizație. Aceste evenimente au dus la blocarea procesului de pace între Israel și arabii palestineni și la amânarea constituirii statului arab palestinian independent care să conviețuiască în pace cu statul evreiesc vecin.

Populație[modificare | modificare sursă]

Majoritatea locuitorilor Autorității Naționale Palestiniene sunt palestinieni arabi. În urma fondării unor colonii, începând cu 1967, circa 200.000 de evrei israelieni locuiesc în teritorii disputate între Israel și Autoritatea Națională Palestiniană. Construirea coloniilor reprezintă unul dintre punctele cheie ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Economie și circulație[modificare | modificare sursă]

Atât dezvoltarea economică cât și cea comercială sunt îngreunate de fragmentarea teritoriulului autorității în Cisiordania, dar și din cauză că mare parte din PIB - și așa mic datorită subdezvoltării economice - și donațiile din lumea întreagă nu ajung să contribuie la dezvoltarea economică, ci se folosesc la înarmare.

În Gaza se află un aeroport și un port. Un sistem de străzi face legătura între exclave, însă acesta este frecvent blocat de forțele de ordine israeliene, din cauza atacurilor teroriste arabe.

Dezvoltarea economică și socială este foarte redusă. Populația palestiniană suferă din cauza lipsei canalizării, a drumurilor publice suficiente, a școlilor, grădinițelor și în general a locurilor de muncă în număr suficient. Preocupați cu înarmarea și obsedați de ideea distrugerii Israelului, liderii politici și administrativi palestinieni au făcut prea puțin pentru propria populație.

Gaza este una dintre cele mai aglomerate regiuni din lume, iar nivelul de trai, ridicat în timpul dominației israeliene, după mulți ani de administrație palestiniană a devenit inferior chiar și celui din state slab dezvoltate.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriile care formează Autoritatea Națională Palestiniană s-au aflat în trecut sub control britanic. În 1948, în timpul războiului declanșat de șapte țări arabe împotriva noului stat Israel (imediat după proclamația independenței sale), Cisiordania a fost ocupată de Iordania iar Fâșia Gaza de Egipt.

În războiul de șase zile din 1967Iordania a pierdut Cisiordania și Egiptul a pierdut Fâșia Gaza, care au fost ocupate de armata israeliană.

Prin acordurile de la Oslo s-a decis acordarea statutului actual de autonomie la o parte din aceste două teritorii.

Politică[modificare | modificare sursă]

Principalul scop al politicii Autorității Naționale Palestiniene este înființarea unui stat al palestinienilor, cu capitala în Ierusalimul de Est (în arabă : al-Quds). Unele grupări palestiniene (de exemplu Hamas), consideră acest deziderat politic drept trădare și luptă pentru desființarea Israelului și crearea unui stat palestinian între Iordan și Marea Mediterană. Din cauza acestui disens, atentatelor teroriste palestiniene le cad victime și palestinieni.

Autoritatea Națională Palestiniană, care are un statut de „Observator permanent” la ONU, tipărește pașapoarte și timbre proprii. Unele state, printre care, statele fostului grup sovietic, inclusiv România, acceptă ca misiunea de interese palestiniene să-și acorde titlul de Ambasadă [2].

Pasaport al Autorităţii Naţionale Palestiniene

Orașe importante[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Palestina a devenit stat observator la ONU
  2. ^ Gavrilă, Carmen și Ciocoiu, Paul: Prietenia româno-israeliană la nevoie se cunoaște, EVZ.ro, 7 iulie 2011[1] accesat la 18 mai 2012.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]