Athanasius Kircher
| Athanasius Kircher | |
 Kircher prezentat în Mundus Subterraneus, 1664 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Geisa, Turingia, Sfântul Imperiu Roman[2][1] |
| Decedat | (78 de ani)[1][3][4][5] Roma, Statele Papale[2] |
| Înmormântat | Roma |
| Naționalitate | germană  |
| Religie | Biserica Catolică[6] |
| Ocupație | om de știință, călugăr iezuit |
| Limbi vorbite | limba latină[7][8] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Pontificală Gregoriană Gymnasium Theodorianum[*] |
| Organizație | Universitatea Pontificală Gregoriană Universitatea din Würzburg[*] |
| Profesor pentru | Caspar Schott[*], Gioseffo Petrucci[*] |
Modifică date / text  | |
Athanasius Kircher (ajutor·info) (câteodată ortografiat incorect Kirchner) (n. , Geisa, Turingia, Sfântul Imperiu Roman – d. , Roma, Statele Papale) a fost un om de știință german, membru al Ordinului iezuit, care a publicat peste 40 de lucrări importante, dintre care cele mai notabile sunt în domeniile studiilor orientale, geologiei și medicinei.[9] Printre altele, a fost unul dintre primii savanți care a efectuat studii serioase asupra hieroglifelor egiptene. Kircher a fost, de asemenea, un pionier în studiul microbilor cu ajutorul microscopului, studii care i-au permis, cu mult înaintea timpului său, să constate faptul că ciuma neagră este cauzată de un microorganism și să sugereze măsuri preventive eficace de stopare a extinderii unei astfel de epidemii.
Pentru inventivitatea, multitudinea domeniilor abordate și profunzimea sa științifică, Athanasius Kircher a fost comparat adesea cu Leonardo da Vinci. Deși a fost categoric „superstarul științific” al timpului său, spre sfârșitul vieții sale a fost eclipsat de raționalism, de René Descartes și de alți savanți ai iluminismului. Făcându-i-se o târzie, dar binemeritată dreptate, la sfârșitul secolului al XX-lea, calitățile științifice marcante ale operei sale, la care se adaugă o estetică elevată a scriiturii sale, au retrezit admirație și apreciere. Un om de știință contemporan, Edward W. Schmidt, l-a caracterizat ca fiind „ultimul renascentist”.
Mențiuni literare[modificare | modificare sursă]
Numele savantului Athanasius Kircher este menționat în romanul Orizont pierdut (1933) al lui James Hilton. Astfel, consulul britanic Hugh Conway descoperă în biblioteca lamaseriei Shangri-La din Tibet un exemplar rar al lucrării China scrise de Kircher, carte care a fost publicată în 1667 la Antwerpen.[10]
Opera[modificare | modificare sursă]
Cele mai importante opere ale Kircher, în ordine cronologică, sunt:
- 1631 - Ars Magnesia
- 1635 - Primitiae gnomoniciae catroptricae
- 1636 - Prodromus coptus sive aegyptiacus
- 1637 - Specula Melitensis encyclica, hoc est syntagma novum instrumentorum physico- mathematicorum
- 1641 - Magnes sive de arte magnetica
- 1643 - Lingua aegyptiaca restituta
- 1645 – 1646 - Ars Magna Lucis et umbrae in mundo
- 1650 - Obeliscus Pamphilius
- 1650 - Musurgia universalis, sive ars magna consoni et dissoni
- 1652 – 1655 - Oedipus Aegyptiacus
- 1654 - Magnes sive (ediția a treia, exhaustivă)
- 1656 - Itinerarium extaticum s. opificium coeleste
- 1657 - Iter extaticum secundum, mundi subterranei prodromus
- 1658 - Scrutinium Physico-Medicum Contagiosae Luis, quae dicitur Pestis
- 1660 - Pantometrum Kircherianum ... explicatum a G. Schotto
- 1661 - Diatribe de prodigiosis crucibus
- 1663 - Polygraphia, seu artificium linguarium quo cum omnibus mundi populis poterit quis respondere
- 1664 – 1678 - Mundus subterraneus, quo universae denique naturae divitiae
- 1665 - Historia Eustachio-Mariana
- 1665 - Arithmologia
- 1666 - Obelisci Aegyptiaci ... interpretatio hieroglyphica
- 1667 - China Monumentis, qua sacris qua profanis
- 1667 - Magneticum naturae regnum sive disceptatio physiologica
- 1668 - Organum mathematicum
- 1669 - Principis Cristiani archetypon politicum
- 1669 - Latium
- 1669 - Ars magna sciendi sive combinatorica
- 1673 - Phonurgia nova, sive conjugium mechanico-physicum artis & natvrae paranympha phonosophia concinnatum
- 1675 - Arca Noe
- 1676 - Sphinx mystagoga
- 1676 - Obelisci Aegyptiaci
- 1679 - Musaeum Collegii Romani Societatis Jesu
- 1679 - Turris Babel, Sive Archontologia Qua Primo Priscorum post diluvium hominum vita, mores rerumque gestarum magnitudo, Secundo Turris fabrica civitatumque exstructio, confusio linguarum, & inde gentium transmigrationis, cum principalium inde enatorum idiomatum historia, multiplici eruditione describuntur & explicantur. Amsterdam, Jansson-Waesberge 1679.
- 1679 - Tariffa Kircheriana sive mensa Pathagorica expansa
- 1680 - Physiologia Kicheriana experimentalis
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e RKDartists, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Athanasius Kircher (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ a b c d BeWeB
- ^ a b FINA Wiki, accesat în
- ^ Athanasius Kircher's: China Illustrata[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Je m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, 2005, p. 254.
- ^ James Hilton, Orizontul pierdut, Editura Miron, București, f.a., pp. 107-108.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Athanasius Kircher - omul miracolului Arhivat în , la Wayback Machine., 19 ianuarie 2011, Revista Magazin
- Nașteri în 1602
- Nașteri pe 2 mai
- Decese în 1680
- Decese pe 27 noiembrie
- Decese în Roma
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Filologi germani
- Iezuiți
- Inventatori germani
- Muzicologi germani
- Oameni de știință germani din secolul al XVII-lea
- Oameni din Turingia
- Scriitori de non-ficțiune
- Scriitori germani
- Teoreticieni ai muzicii