Asociația Națională a Surzilor din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Asociația Națională a Surzilor din România
Ansr.sigla.jpg
Fondare 9 noiembrie 1919
Tip organizație non-guvernamentală
Sediu București,
Strada Italiana nr. 3, Sector 2
Locație România
Limbă română și limbajul mimico-gestual
Președinte Grecu Mihail
Organe  centrale Consiliul Director Național
Adunarea Generală
Parteneri Uniunea Europeană a Surzilor, Federația Mondială a Surzilor
Buget 411.589 lei (2010)
Site web www.ansr.org.ro

Asociația Națională a Surzilor din România (A.N.S.R.) este o organizație non profit, apolitică , cu caracter social umanitar de utilitate publică, care apără și promovează interesele sociale, cultural – educative și profesionale a persoanelor cu deficiență de auz pentru integrarea lor în societate și egalizarea șanselor. În august 2010, ANSR avea 31.000 de membri[1].

Istoria[modificare | modificare sursă]

Prima grupă a persoanelor cu handicap auditiv din România fost înființată pe 9 noiembrie 1919 și sa numit Asociația Amicală a Surdo-Muților din România sub patronajul Reginei Maria prin asocierea voluntară a unui grup de surzi. Primul Președinte a fost Alexandru Clarnet, iar în comitetul de conducere a facut parte și prințul Henry Ghica, fiul surd al domnitorului Constantin Ghica. Actul de constituire a fost autentificat la Tribunalul Ilfov având numărul 328 din 5 ianuarie 1920.

Pana în anul 1953 cand s-a reconstituit „Asociația Surdo-Muților din România” pe baza fondurilor alocate de catre stat, asociațiile amicale ale surdo-muților funcționau pe criterii mai mult filantropice, surzii se întalneau la cluburi conduse de comitete liber alese, își acordau reciproc ajutoare materiale, se sprijineau în gasirea unui loc de munca și desfășurau diverse activități culturale, sociale și sportive.

Dupa această dată asociația s-a reorganizat, a primit buget de la stat și a putut angaja personal salariat, diversificandu-și activitatea. Asociația Națională a Surzilor din România există de peste 85 de ani, are unu numar considerabil de membrii, peste 16 filiale și un rol important în sociatea românească prin apararea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.[2]

Activități[modificare | modificare sursă]

Activitatile asociatiei constau în:

  • Asistarea metodologica , coordonarea si sustinerea activitatilor cluburilor membre subordonate, de pe intreg teritoriul tarii;
  • Sustinerea fondarii de noi grupe si promovarea cooperarii intre cluburi ;
  • Luarea de initiative si aprobarea unor propuneri cu scopul de a imbunatati statutul surzilor si distribuirea de materiale privind problematica Statutului ;
  • Promovarea activitatilor cultural - educative ale surzilor si promovarea accesului acestora la serviciile publice ale comunitatii ;
  • Organizarea de cursuri , seminarii si activitati de formare in diferite domenii de interes pentru surzi si auzitori ;
  • Asigurarea de servicii pentru persoane cu nevoi speciale : (copii , tineri , batrini si adulti) care nu cunosc limbajul mimico -gestual ;
  • Promovarea integrarii sociale a surzilor si informarea concreta si corecta a societatii civile asupra nevoilor specifice persoanelor cu handicap auditiv ;
  • Cooperarea pe plan national si international cu organizatii ale surzilor , hipoacuzicilor si alte grupuri de persoane cu handicap precum si cu autoritatile nationale si internationale .

Activitatile asociatiei privesc,de asemenea, si persoanele surde cu handicapuri multiple .[3]

Structura organizatorică[modificare | modificare sursă]

A.N.S.R. este organizată și funcționează pe principiul teritorial administrativ, având 34 filiale regionale. [4]

  • Alba,
  • Arad.
  • Bacău,
  • Brașov cu judetele Brasov si Covasna,
  • Braila,
  • Botosani,
  • București cu judetele Ilfov si Giurgiu,
  • Buzau,
  • Constanța,
  • Cluj cu judetele Cluj si Bistrita,
  • Craiova,
  • Deva,
  • Drobeta Turnu Severin,
  • Galați ,
  • Harghita,
  • Iași,
  • Ialomita,
  • Maramuresi,
  • Neamt,
  • Oradea,
  • Ploiești,
  • Pitești,
  • Rimnicu Vilcea,
  • Satu Mare,
  • Sibiu,
  • Slatina,
  • Suceava,
  • Tineret
  • Timișoara cu județele Timiș și Caraș Severin
  • Tîrgu Mureș,
  • Tirgu Jiu,
  • Tirgoviste.
  • Tulcea,
  • Zalau[5]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]