Arpechim

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Arpechim Pitești a fost o rafinărie de petrol din România. Avea două module similare cu o capacitate de 3,5 milioane de tone pe an, construite în 1969 și 1975[1]. Arpechim a fost inițial proiectată ca parte a unui complex petrochimic; prima instalație a fost inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic[2]. Rafinăria Arpechim furniza 60% din bitumul rutier folosit în asfaltări în România[3].

În mai 2006, a inaugurat o instalație care permite obținerea de carburanți cu un conținut redus de sulf, cu costuri mai mici și în concordanță cu standardele europene, retehnologizare care reduce semnificativ nivelul noxelor[4]. Prețul instalației se ridică la 42 milioane euro[4]. Investiția face parte din programul de modernizare elaborat de Petrom la rafinăriile Arpechim și Petrobrazi, în valoare de un miliard de euro, în perioada 2006-2010, în vederea alinierii tuturor produselor la standardele europene[4].

În anul 2006, Arpechim a rafinat 3,4 milioane tone de petrol[5], iar în anul 2005 a rafinat 3 milioane de tone[6].

În decembrie 2009, Petrom a vândut Arpechim combinatului chimic Oltchim, pentru suma de 13 milioane de euro[7]. Petrom a transferat activele fixe aferente activității de petrochimie[7]. Aceste active fixe includ instalația de piroliză, extracția de aromatice, polietilenă de joasă densitate, polietilenă de înaltă densitate, o serie de rezervoare precum și terenul aferent cu o suprafață de circa 150 de hectare[7]. Unitatea de extracție aromatice are o capacitate de 50.000 de tone pe an, iar instalația de piroliză poate produce până la 200.000 de tone de etilenă și 95.000 de tone de propilenă pe an[7]. Oltchim avea nevoie de piroliză pentru a deveni independentă în asigurarea cu materii prime[8].

În anul 2011 OMV Petrom a decis închiderea definitivă a rafinăriei Arpechim din rațiuni economice. Principalele motive invocate au fost dimensiunea mică a rafinăriei, ineficiența, lipsa ieșirii la mare, necesarul ridicat de investiții și supracapacitatea de rafinare la nivel național și internațional. OMV Petrom a anunțat dezafectarea unor instalații și intenția de a transforma o parte din platforma fostei rafinării în depozit de țiței și de carburanți.[9]

Număr de angajați:

Accidente[modificare | modificare sursă]

La 31 octombrie 1978 a avut loc o explozie în urma căreia au murit 11 persoane.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Coreenii construiesc o instalatie de 43 de milioane de dolari pentru Arpechim[nefuncțională], 19 martie 2004, curierulnational.ro, accesat la 17 februarie 2010
  2. ^ a b Aproape 700 de salariați vor fi afectați de închiderea rafinăriei Arpechim Arhivat în , la Wayback Machine., 25 martie 2011, capital.ro, accesat la 25 martie 2011
  3. ^ Inchiderea rafinariei Arpechim ar putea scumpi lucrarile de infrastructura rutiera, 01.06.2007, zf.ro, accesat la 18 martie 2010
  4. ^ a b c Arpechim reduce nivelul de sulf din carburanti Arhivat în , la Wayback Machine., 09 mai 2006, curierulnational.ro, accesat la 17 februarie 2010
  5. ^ a b Oltchim, cea mai afectata de inchiderea Arpechim[nefuncțională], 30 mai 2007, curierulnational.ro, accesat la 17 februarie 2010
  6. ^ Investițiile de mediu ard buzunarele rafinăriilor Arhivat în , la Wayback Machine., 21 februarie 2007, capital.ro, accesat la 11 martie 2010
  7. ^ a b c d Oltchim a preluat Arpechim de la Petrom cu 13 mil. euro, 21 decembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 17 februarie 2010
  8. ^ Eroare si mutare strategica pentru Petrom pe piata energetica, 21 februarie 2007, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
  9. ^ 160 de ani de rafinare: Arpechim,una dintre cele mai mari rafinării din țară, transformată în depozit de carburanți, economica.net, 11 decembrie 2016, accesat la 16 decembrie 2022
  10. ^ La Arpechim Pitești se lucra în condiții toxice, 13 februarie 2009, Jurnalul Național, accesat la 4 septembrie 2014
  11. ^ Supraviețuitor al exploziei care putea rade Piteștiul de pe fața Pământului: „Prin mine au trecut bucăți de cărămizi, de geam, de zid, de metal“, 25 iunie 2016, Denis Grigorescu, Adevărul, accesat la 25 iunie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]