Aron Vodă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Aron Tiranul)
Salt la: Navigare, căutare
Bustul lui Aron-Vodă din Aroneanu

Aron Vodă (d. 1597, Vințu de Jos) a fost domn al Moldovei de două ori, septembrie 1591 - iunie 1592 și 18 septembrie 1592 - 24 aprilie 1595. A fost fiul lui Alexandru Lăpușneanu. Boierii l-au numit "cel Cumplit".

Domnia[modificare | modificare sursă]

A ajuns la domnie din rândaș, cumpărând tronul cu 1 milion de galbeni. Ca să-și plătească datoriile, a scos dări noi. Cronicile spun că Aron Vodă "prăda" țara, că agenții care strângeau dările erau însoțiți de turci și că la urmă a dat ordin ca să se ia de la tot omul câte un bou, iar pentru cei care nu aveau, se lua de la alții. De aceea, țara se răscoală, iar Aron o potolește cu cruzime. În acel moment Poarta îl mazilește (1592). Dar, datorită rugăminților creditorilor săi, este numit din nou domn.

Săturat de jafurile turcilor, îndemnat și de papă ca să rupă relațiile cu aceștia, Aron a fost convins de Mihai Viteazul să se alăture alianței creștine la 5 noiembrie 1594. La această ligă sfântă, în centrul căruia se afla împăratul Rudolf al II-lea, aderase și principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. În august 1594 Aron a recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a deschis drumul uniunii personale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească.

Pe 13 noiembrie 1594 mișcarea împotriva turcilor a început în aceeași zi și la Iași și la București. Creditorii evrei levantini au fost chemați de cei doi domni sub pretextul de a fi plătiți, după care au fost uciși.[1] Aron a participat la atacul asupra cetăților de la Dunăre, luând și Dobrogea în 1595. Cu toate că Aron Vodă făcea parte din coaliția antiotomană și și-a îndeplinit sarcinile în acest sens, Sigismund Báthory neîncrezător, a pus la cale un complot împotriva lui, l-a atras în Transilvania și l-a înlocuit pe tronul Moldovei cu Ștefan Răzvan.

Sfârșitul[modificare | modificare sursă]

Aron a fost prins de oștile transilvănene și închis cu toată familia la Vințu de Jos, Alba în mai 1595, unde și moare în iunie 1597. A fost îngropat în biserica lui Mihai Viteazul din Alba Iulia.

La 20 septembrie 1600 armata lui Gheorghe Basta, victorioasă la Mirăslău, a intrat în Alba Iulia și a comis jafuri și represalii împotriva foștilor susținători ai lui Mihai. În acest context oasele lui Aron Vodă și ale altor boieri au fost dezgropate și aruncate afară, fapt cunoscut din memoriul adresat de Mihai către ducele de Toscana.[2]

Aron Vodă a făcut danii importante Bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului și a ctitorit Mănăstirea Aroneanu de lângă Iași, într-un sat care astăzi îi poartă numele (Aroneanu).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Panaitescu, Mihai Viteazul, pag. 172.
  2. ^ „În biserica mea, pe care o clădisem mai înainte, au intrat și au desgropat [sic] oasele lui Aron Vodă, care de atâta timp era înmormântat, și ale altor boieri de-ai mei, și le-au svârlit [sic] afară, așa neomenie n-au făcut nici păgânii.” Citat după Petre Panaitescu, Mihai Viteazul, București, 1936, pag. 173.


Predecesor:
Petru Șchiopul
(a treia oară)
Domn al Moldovei
(prima oară)

septembrie 1591 - iunie 1592

Succesor:
Alexandru cel Rău


Predecesor:
Petru Cazacul
Domn al Moldovei
(a doua oară)

18 septembrie 1592 - 24 aprilie 1595

Succesor:
Ștefan Răzvan