Arn: Cavalerul templier 2

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arn: Cavalerul templier 2
Arn – Riket vid vägens slut
Afișul filmului
Afișul filmului
Gen film istoric
Regizor Peter Flinth
Scenarist Hans Gunnarsson
După o trilogie de:
Jan Guillou
Distribuitor AB Svensk Filmindustri
Muzică Tuomas Kantelinen
Narator Sven-Bertil Taube
Distribuție Joakim Nätterqvist
Sofia Helin
Stellan Skarsgård
Milind Soman
Premiera 22 august 2008
Durata de minute
Țara Suedia Suedia
Finlanda Finlanda
Norvegia Norvegia
Regatul Unit Regatul Unit
Danemarca Danemarca
Germania Germania
Limba originală suedeză
engleză
norvegiană
daneză
Disponibil în română dublat sau subtitrat
Buget 210.000.000 SEK
(bugetul total al ambelor filme)
cca. 30 de milioane $
Încasări milioane $
Precedat de Arn: Cavalerul templier
Pagina Cinemagia
Pagina IMDb

Arn: Cavalerul templier 2 (titlu original: Arn – Riket vid vägens slut) este un film suedez din 2008 regizat de Peter Flinth. Scenariul, scris de Hans Gunnarsson, este bazat pe trilogia omonimă de Jan Guillou despre Arn Magnusson, un cavaler templier suedez fictiv. În rolurile principale joacă actorii Joakim Nätterqvist, Sofia Helin, Stellan Skarsgård și Milind Soman.

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Scenariul filmului original urmărește acțiunea din al treilea volum al trilogiei, de-a lungul anilor 1187 - 1205. Există și o versiune "internațională" care-l cuprinde alături de filmul Arn: Cavalerul templier într-un singur film cu o durată de cca. 130 de minute.

Arn este comandantul unei garnizoane templiere în Gaza. El primește ordinul de a se alătura unei trupe de templieri pentru a ataca în deșert armata lui Saladin. Având în vedere aroganța noului Mare Maestru al Templierilor, Gerard de Ridefort, cruciații sunt spulberați în bătălia care a urmat la Hattin. Arn este rănit, dar Saladin îl recunoaște și-l scapă de execuție. Arn se trezește în Damasc, cu rănile tratate; apoi Saladin îl trimite acasă promițându-i prietenie, apoi Saladin se pregătește să cucerească Ierusalimul.

În sfârșit, Ceciliei i se permite să părăsească mănăstirea, unde a făcut o penitență de douăzeci de ani, și se întâlnește cu fiul ei Magnus pentru prima oară. Curând ea aude de căderea Ierusalimului și distrugerea templierilor și, crezând că Arn este mort, decide să devină călugăriță pentru tot restul vieții sale, deoarece tocmai ce i-a fost oferit postul de stareță a clanului Folkung. Arn o întâlnește când era pe cale de a intra în mănăstire și se căsătoresc în cele din urmă. Ei își construirea o locuință, Forsvik, unde Arn a adunat meșteri din toată Europa și din Țara Sfântă. Arn îl cunoaște și pe fiul său Magnus, născut în lipsa sa și după o perioadă Arn devine tatăl unei fete pe nume Alde, iar Forsvik se dezvoltă rapid. Arn începe să instruiască militar tineri bărbați și băieți pentru ca aceștia să ajungă cavaleri.

Șase ani mai târziu, Regele Canute I al Suediei moare, lăsându-și copiii moștenitori. Regele Sverker al II-lea ia coroana cu ajutorul danezilor și încearcă să-i omoare pe fiii lui Canute, prevenit de mijlocirea unui Folkung care l-a înșelat pe Sverker pentru ca acesta să creadă că era un agent dublu. Forțat să poarte un război, primul dintr-un conflict lung de aproape 600 de ani între Suedia și Danemarca, Arn conduce clanul Folkung împotriva unei forțe sverkero-daneze în bătălia de la Lena (1208), Arn fiind ajutat de meșteri arabi și de templierul norvegian Harald. Cu o ploaie de săgeți, Arn distruge cavaleria daneză păcălită să atace. Arn conduce apoi o șarjă pentru a-l ataca pe regele Sverker, dar este interceptată de Ebbe Suneson, conducătorul danezilor, în duelul care urmează Arn îl ucide, dar este rănit mortal. Casa de Folkung iese victorioasă din luptă, dar Arn moare din cauza rănii pe drumul de întoarcere spre Forsvik. Filmul se încheie cu un epilog care prefigurează finalizarea consolidării Suediei într-un regat unificat o generație mai târziu, prin Birger Jarl, identificat ca fiind nepotul lui Arn.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]