Argyroneta aquatica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Argyroneta aquaticaAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Argyroneta aquatica Paar.jpg
Femelă și mascul (cel mai mare)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Clasă: Arachnida
Ordin: Araneae
Subordin: Opisthothelae
Infraordin: Araneomorphae
Familie: Cybaeidae
Gen: Argyroneta
Latreille, 1804
Specie: aquatica
Nume binomial
Argyroneta aquatica
(Clerck, 1757)
Sinonime
Araneus aquaticus
Aranea aquatica
Aranea urinatoria
Aranea amphibia
Clubiona fallax

Argyroneta aquatica (Păianjenul de apă) este un păianjen araneomorf, care își petrece întreaga viață sub apă. Păianjenul de apă este singura specie a genului Argyroneta.
Se deosebește de ceilalți păianjeni prin perișorii care acoperă ultima pereche de picioare, fiind adaptați pentru înot și prin prezența a 3 ghiare pe a treia pereche a picioarelor. Numele genului provine de la faptul că la scufundare corpul lor are o nuanță argintie[1], din cauza stratului de aer care acoperă opistosoma.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Masculii sunt mai mari, lungimea lor este de 1,5 cm, iar cea a femelelor de 1,2 cm, ceva neobișnuit pentru păiajeni (la majoritatea e invers)[2]. Prosoma este brună - gri, cu pete și fâșii negre, iar opistosoma este cafenie și acoperită cu numeroase firișoare de păr „catifelate”[2].

Modul de viață[modificare | modificare sursă]

Opistosoma cu bula de aer

Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși respiră cu aer. Pentru aceasta el construiște o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viață mai sedentar. Rezervele de aer sunt în permanență îmbogățite cu oxigen. Păianjenul iese la suprafață și-și ridică opistosoma deasupra apei. Moleculele de aer se rețin prin firișorele de păr și formează o peliculă de aer în jurul opistosomei. La destinație, în cupolă, aerul este eliberat. Cu toate acestea, reaprovizionarea frecventă este inutilă, deoarece structura pereților permite schimbul de gaze cu apa din jur, datorită diferenței presiunii osmotice. Acest sistem este mai avansat decât un aqualung, care trebuie să fie reumplut cu aer.
Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport[2]. Chelicerele acestui păianjen sunt puternice și pot penetra pielea umană. Mușcătura căuzează dureri, inflamații locale și febră[3].

Reproducere[modificare | modificare sursă]

Împerecherea este precedată de construcția de către mascul a unei cupole în apropirea cupolei femelei. Apoi, masculul formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și are loc împerecherea. Femela depune ouăle, în număr de 60 - 70, lângă sau în cupola sa. Ea le protejează de orice primejdie. Acest păianjen trăiește în jur de doi ani.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Păianjenul de apă locuiește în lacurile și în apele slab curgătoare din Europa de Nord și Centrală, Africa de Nord și Asia de Nord.

Sistematică[modificare | modificare sursă]

Între arahnologiști au fost contraverse cu privre la apartinența genului la familia Cybinidae sau Argyronetidae. În prezent este acceptată prima variantă, însă o subspecie - Argyroneta aquatica japonica (Păianjen de apă japonez) este menționat în familie Argyronetidae, deoarece descoperitorul subspeciei, Hirotsugu Ono, a ales această familie[4].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marshall Cavendish Corporation (2000). Aquatic Life of the World. Marshall Cavendish Corporation. p. 617. ISBN 0761471804. http://books.google.com/books?id=o1VajvPgMz4C&pg=PA617&dq=Argyroneta+net+silvery. Accesat la 26 noiembrie 2008 
  2. ^ a b c Schütz, D., and Taborsky, M. (2003). „Adaptations to an aquatic life may be responsible for the reversed sexual size dimorphism in the water spider, Argyroneta aquatica”. Evolutionary Ecology Research 5 (1): 105–117. http://www.zoology.unibe.ch/behav/pdf_files/Schuetz_EvolEcolRes03.pdf. Accesat la 11 octombrie 2008. 
  3. ^ Piper, Ross (2007), Extraordinary Animals: An Encyclopedia of Curious and Unusual Animals, Greenwood Press.
  4. ^ ONO, H. "New and Remarkable Spiders of the Families Liphistiidae, Argyronetidae, Pisauridae, Theridiidae and Araneidae (Arachnida) from Japan." Bull Natl Sci Mus Ser A 28.1 (2002): 51-60.

Platnick, Norman I. (2008): version 8.5. American Museum of Natural History.