Râul Argeş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Codul Râului | |||||
|
|
|||||
| Date geografice | |||||
| Zonă de izvorâre | Munţii Făgăraş | ||||
| Cotă la izvor | 2030 m.d.M. | ||||
| Emisar | Dunărea | ||||
| Cotă la vărsare | |||||
| Punct de vărsare | Olteniţa | ||||
| Diferenţă de altitudine | m. | ||||
| Date hidrologice | |||||
| Bazin de recepţie | 12.600 km². | ||||
| Lungimea cursului de apă | 350 km. | ||||
| Debit mediu | m³/s. | ||||
| Debit maxim înregistrat | m³/s. | ||||
| Debit minim înregistrat | m³/s. | ||||
| Date generale | |||||
| Judeţe traversate | Argeş, Dâmboviţa, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi |
||||
| Localizare | România | ||||
| Afluenţi | |||||
| Afluenţi de stânga | Buda, Valea cu Peşti, Valea Lupului, Limpedea, Chiciura, Vâlsan, Râul Doamnei, Cârcinov, Budişteanca, Sabar, Câlnău, Dâmboviţa, Rasa |
||||
| Afluenţi de dreapta | Capra, Cumpăna, Valea lui Stan, Arefu, Băneşti, Bascov, Neajlov |
||||
| Principalele localităţi traversate | Căpăţânii Ungureni, Căpăţânenii Pământeni, Poienari, Corbeni, Bucşeneşti, Rotunda, Albeştii Ungureni, Albeştii Pământeni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Băiculeşti, Argeşani, Stejari, Măniceşti, Vâlcelele, Malu Vânăt, Merişani, Borleşti, Vărzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov, Piteşti, Goleşti, Catanele, Coşeri, Căteasca, Baloteasca | ||||
| Principalele baraje | |||||
| Principalele porturi | |||||
| Principalele poduri | |||||
| Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
| modifică acest cadru | |||||
Râul Argeş este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra.
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeş) izvorăşte de sub vârful Arpaşu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăşte din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluenţa pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor şi până în zona municipiului Piteşti, râul Argeş are o direcţie de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munţilor Făgăraş, străbate apoi Muscelele Argeşului şi Dealurile Argeşului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândeşti (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunităţi din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieşirea din zona piemontană şi 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeş s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeş, Cerbureni, Oeşti, Albeşti, Curtea de Argeş, Zigoneni, Băiculeşti, Budeasa, Merişani etc.). Valea superioară a râului Argeş se încadrează într-o interesantă şi neasemuită zonă turistică străbătută de şoseaua naţională Transfăgărăşan. Afluenţi principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmboviţa, Neajlov.

