Afrodita
| Afrodita | ||
| Zeița frumuseții | ||
| William Adolphe Bouguereau: Nașterea Afroditei din spuma mării, detaliu, ulei (1879), Musée d'Orsay, Paris | ||
| Căsătorit cu | Hefaistos | |
| Urmași | Eros, Harmonia, Anteros, Aeneas, Eryx, Hermafrodit etc | |
| Tată | Uranus , sau ,conform legendei nascuta in apa marii inspumate. | |
| modifică |
||
Afrodita (greaca veche: Ἀφροδίτη) este în mitologia greacă zeița frumuseții și a iubirii.
Cuprins |
Legenda[modificare]
Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut în apa mării înspumate organul genital al zeului Uranus, amputat de fiul său, Cronos. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeița dragostei Afrodita / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți.
Deși zeiță a frumuseții, Afrodita este căsătorită cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două variante: prima ar fi că este fiica lui Zeus și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos, a fost iubită de zeii Ares, zeul războiului, Dionysos, Hermes și Poseidon , precum și de muritorii de Anchises și Adonis.
A avut mai mulți copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros și pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliană Eneida) etc.
În legătură cu farmecul și puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei față de Hefaistos care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toți zeii Olimpului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeița vrăjbei și revendicat în egală măsură de Hera, Atena și Afrodita, să fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeițe s-au înfățișat înaintea lui Paris pe muntele Ida și au început să-și laude farmecele, promițându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumusețea Afroditei și de darul făgăduit de ea - acela de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, pe Elena, fiica regelui Spartei și soția lui Menelau - Paris i-a dat ei mărul.
Alegerea Afroditei și răpirea Elenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Hera și Atena, au sprijinit tabăra adversă, Afrodita i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris și pe Aeneas. Ea a fost rănită în luptă de către grecul Diomede. Dacă nu a putut împiedica moartea lui Paris și distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datorează Afroditei, care l-a ajutat să ajungă pe țărmurile Italiei. Tot datorită acestui fapt, zeița era socotită, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Afrodita avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidos, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, cu precădere în insulele Cipru și Cythera.
Galerie[modificare]
| Subiecte în Mitologia Greacă | ||
|---|---|---|
| Mitologie Greacă | ||
| Titanii: | ||
| Zeii Olimpului: | ||
| Istorie legendară: | ||
| Ființe fabuloase: | ||
| Mitul grec/roman comparat | ||
-
Venus Anadyomene, atribuită lui Apelles
-
Venus din Milo (Muzeul Luvru, Paris)
-
Botticelli, Naşterea Venerei
Note[modificare]
Bibliografie[modificare]
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
Vezi și[modificare]
- Lista personajelor mitologice elene
- Listă de eroi din mitologia greacă
- Listă de ființe fabuloase în mitologia greacă
- Mitologie greacă
- Listă de zei
- Listă de zei (pe zone geografice)
- Muze
- Venus (zeiță)
Legături externe[modificare]
Afrodita în artă
- Afrodita, certificat de nastere, 10 februarie 2010, Revista Magazin