Ansatz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Wikţionar
Caută „ansatz” în Wikționar, dicționarul liber.
Wikţionar
Caută „Ansatz” în Wikționar, dicționarul liber.

Ansatz (Ger., "rudimentar"; azi, "apropiere, concepție, mod de abordare, punct de start"; plural: Ansätze) este un substantiv german cu semnificații multiple.[1]. În matematică, termenul "Ansatz" este folosit pentru a descrie metoda de soluționare pentru ecuații diferențiale.


Definiție[modificare | modificare sursă]

Mai mult formal, în fizică și matematică, Ansatz-ul este o ipoteză[2] care va fi verificată ulterior prin rezultate. Ansatz-ul reprezintă stabilirea ecuației de pornire care descrie o problemă de matematică sau fizică. El poate lua în considerare și condițiile limită. După ce un ansatz a fost stabilit, ecuațiile sunt rezolvate pentru funcțiile de interes general. În mod normal, un exercițiu matematic începe prin a scrie un Ansatz, iar rafinamentele ulterioare duc la rezolvarea problemei.


Exemple[modificare | modificare sursă]

Fiind dat un set de date experimentale care par a fi grupate în jurul unei linii, un ansatz liniar poate găsi parametrii liniei folosind metoda celor mai mici pătrate. Metodele variaționale aproximative folosesc inițial ansatz-uri și apoi aranjează parametrii.

Un alt exemplu poate fi ecuația echilibrului masic, energetic sau entropic, care, considerate simultan, în scopul folosirii operațiilor elementare din algebra liniară, sunt ansatz-uri în multe probleme de bază din termodinamică.

Un alt exemplu de ansatz este acela în care se presupune că avem, pentru o ecuație diferențială liniară omogenă, o soluție de formă exponențială, iar pentru o relație de recurență, o soluție sub formă de putere. Mai general, putem presupune existența unei soluții particulare a unui sistem de ecuații și să o testăm ca un ansatz prin substituția directă a soluției în sistemul de ecuații.


Vezi și[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Interpretări ale Ansatz-ului includ "muștiuc" pentru un instrument muzical, "început" pentru ceva, o "dispoziție", un "aranjament" (în aritmetică, calcule, etc.). Schöffler-Weiss 1968, Part II German-English, p.15
  2. ^ În cartea sa "The Nature of Mathematical Modelling", Neil Gershenfeld introduce Ansatz, cu interpretarea "un răspuns de probă", ca o tehnică importantă în rezovarea ecuațiilor diferențiale. Gershenfeld 1999, p.10.


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. Gershenfeld, Neil A. (1999), The Nature of mathematical Modeling, Cambridge University Press, ISBN 0 521 57095 6 
  2. Weis, Dr. Erich; Dr. Heinrich Mattutat (1968), The New Schöffler-Weis Compact German and English Dictionary, Ernst Klett Verlag, Stuttgart, ISBN 0 245 59813 8 
  3. Karbach, M.; Müller, G. (10 septembrie 1998) (PDF), Introduction to the Bethe ansatz I. Computers in Physics 11 (1997), 36-43., http://www.phys.uri.edu/~gerhard/MSS/ms82.pdf, accesat la 25 octombrie 2008 
  4. Karbach, M.; Hu, K.; Müller, G. (10 septembrie 1998) (PDF), Introduction to the Bethe ansatz II. Computers in Physics 12 (1998), 565-573., http://www.phys.uri.edu/~gerhard/MSS/ms86.pdf, accesat la 25 octombrie 2008 
  5. Karbach, M.; Hu, K.; Müller, G. (1 august 2000) (PDF), Introduction to the Bethe ansatz III., http://www.phys.uri.edu/~gerhard/MSS/ms91.pdf, accesat la 25 octombrie 2008