Anna Seghers

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Anna Seghers (1966)

Anna Seghers (n. 19 noiembrie 1900, Mainz - d. 1 iunie 1983, Berlin) a fost o faimoasă scriitoare germană de origine evreiască; în operele ei Seghers a descris ororile nazismului în cel de-al doilea război mondial.

Viața[modificare | modificare sursă]

Seghers s-a născut cu numele de Netty Reiling la Mainz, Germania, în 1900, drept fiica lui Isidor și Hedwig Reiling. După studiile elementare și liceale, Seghers a obținut doctoratul la Universitatea din Heidelberg cu teza „Evreii și iudaismul în opera lui Rembrandt”. În 1925 s-a căsătorit cu sociologul maghiar Lászlo Radványi. Și-a ales pseudonimul „Seghers” din admirație pentru pictorul flamand Hercules Seghers (1590 - 1638). În 1928 s-a alăturat Partidului Comunist al Germaniei (KPD) pentru a lupta împotriva Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP). În 1929 Seghers a fost fondatoarea organizației „Uniunea scriitorilor proletari revoluționari”. În 1930 a vizitat pentru prima oară Uniunea Sovietică. După venirea la putere a naziștilor Seghers este arestată, dar este eliberată după scurt timp. Sub regimul nazist cărțile ei au fost arse și interzise, iar ea a trebuit să fugă în Franța, prin Elveția.

După izbucnirea celui de al doilea război mondial și intrarea forțelor naziste în Franța, Seghers s-a refugiat la Marsilia, Franța, iar soțul ei a fost internat în lagărul de la Vernet.

În martie 1941 Seghers și familia ei s-au reunit în Mexic. Acolo Seghers a întemeiat clubul antifascist „Henrich Heine”. În 1942 a apărut romanul ei cel mai celebru, „Das siebte Kreuz” (A șaptea cruce), în care descrie ororile din lagărele hitleriste de dinainte de război.

În 1947 Seghers a revenit la Berlin. La început a trăit în Berlinul de Vest, iar în 1950 s-a mutat în Berlinul de Est. Seghers a fost membră fondatoare a Academiei Germane de Arte, iar în 1952 a fost aleasă președinta Uniunii Scriitorilor din Republica Democrată Germană.

Decorații[modificare | modificare sursă]

Anna Seghers a fost decorată în 1965, 1969 și 1974 cu Ordinul Karl Marx.[1]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anna Seghers, traducere Elena Davidescu, A șaptea cruce, București, ESPLA, 1959;
  • Anna Seghers, traducere C. Mătăsaru, Hotărîrea, București, Editura pentru Literatura Universală, 1962;
  • Anna Seghers, traducere P. Mureșanu și Isaiia Răcăciuni, Morții rămîn tineri, București, Editura pentru Literatură, 1964;
  • Anna Seghers, traducere Cristina Petrescu, Răscoala pescarilor, București, Editura pentru Literatura Universală, 1969.
Piatra funerară a Annei Seghers, în Berlin


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.stiftung-aufarbeitung.de/wer-war-wer-in-der-ddr-%2363%3B-1424.html?ID=3255