Angoasă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fișier:The Scream.jpg
Edvard Munch tried to represent "an infinite scream passing through nature" in The Scream (1893)

Angoasa (originar folosită ca angst, din daneză) este definită în psihologie, dar și existențialism, drept o stare caracterizată prin neliniște, tulburare, îngrijorare (adesea patologică, în cazul psihologiei).

Sensul dat de Kirkegaard[modificare | modificare sursă]

Angoasa, sau angst, semnifică frică sau anxietate. Cuvântul angst, provenit din daneză, a fost introdus în multe limbi, dar și în engleză datorită lucrărilor filozofului danez Søren Kierkegaard, urmate de cele ale psihanalistului austriac Sigmund Freud. [1] [2] [3] Cuvântul este utilizat pentru a descrie o stare intensă de angoasă, anxietate și/sau intense frământări interioare.

În alte limbi[modificare | modificare sursă]

In German, the technical terminology of psychology and philosophy distinguishes between Angst and Furcht in that Furcht is a negative anticipation regarding a concrete threat, while Angst is a non-directional and unmotivated emotion. In common language, however, Angst is the normal word for "fear", while Furcht is an elevated synonym.[4]

In other languages having the meaning of the Latin word pavor, the derived words differ in meaning, e.g. as in the French anxiété and peur. The word Angst has existed since the 8th century, from the Proto-Indo-European root *anghu-, "restraint" from which Old High German angust developed.[5] It is pre-cognate with the Latin angustia, "tensity, tightness" and angor, "choking, clogging"; compare to the Ancient Greek ἄγχω (ankho) "strangle".

Existențialism[modificare | modificare sursă]

In Existentialist philosophy the term angst carries a specific conceptual meaning. The use of the term was first attributed to Danish philosopher Søren Kierkegaard (1813–1855).

Muzică[modificare | modificare sursă]

A se vedea și[modificare | modificare sursă]

Referințe, note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Format:Søren Kierkegaard