Andrei Ostap

Andrei Ostap (n. 3 noiembrie 1921, Chișinău - d. 1995, București) a fost un sculptor și pictor român.

Foto

• 

  Timpul

• 

  Braşov

• 

  Geneza

• 

  Metaloplastie

• 

  Mama şi copilu

• 

  I.L. Caragiale

Biografie – O Viață dăruită artei (scrisă de fiica sa Wanda Ostap)

Maestrul artist sculptor Andrei Ostap, s-a născut în data de 3 noiembrie a anului 1921, în orașul Chișinău. Fiu al lui Stanislav, de origine poloneză și al Mariei, a urmat Școala primară poloneză și pe cea română în paralel începînd din anul 1928 pînă în anul 1934: astfel încît dimineața erau cursurile în limba polonă și după amiaza în limba română. A frecventat cu asiduitate, împreună cu sora sa Janina toate activitățile organizate de către Clubul Polonez, atît în domeniul artistic, cît și în domeniul sportiv. Putem cita cîteva dintre acestea, cum ar fi: spectacole de teatru, corală, dans, fotbal, volei, oină, cross, ski, patinaj, etc. cît și participarea efectivă la fabricarea decorurilor și scenografie.

La terminarea școlii primare, micul Andrei știa deja ce drum vrea să-și aleagă în viață și care îi este vocația. Ar trebui poate povestit faptul că încă din anii de școală primară, în timpul orelor de curs, prefera să facă portretul profesorilor decît să-și noteze ideile acestora, fapt pentru care a fost aspru pedepsit de tatăl său, care-i arunca caietele în foc spunînd că nu este serios, însă fiind încurajat și sprijinit de mama sa. Începînd din anul 1934 pînă în anul 1938, Andrei Ostap a urmat cursurile la Școala de Arte și Meserii, școală ce a devenit ulterior Liceul Industrial, unde se făcea mult desen ornamental și tehnic și unde a avut norocul de a putea fi sprijinit din toate punctele de vedere de profesori competenți. Deja în clasa a 5-a de liceu a efectuat prima sa mare lucrare, un candelabru din fier forjat cu 12 personaje. În anul 1941 a absolvit liceul și a obținut diploma de bacalaureat cu note maxime.

Din anul 1943 pînă în anul 1945 a fost elev al Școlii Militare de la Rîmnicu Vîlcea (maiștri geniu, deci deminări) și sergent genist la unitatea 3 CFR, în arma pionier în luptele de pe frontul de apus, participînd la eliberarea Cehoslovaciei și Austriei în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Faptele sale de vitejie, curajul său de a se oferi ca voluntar acolo unde pericolul era mai mare (colegii săi de arme neavînd nevoie să mai tragă la sorți), i-au pricinuit inevitabil răni, care însă nu l-au împiedicat să-și ducă misiunea la bun sfîrșit, ulterior fiind decorat, iar mai tîrziu devenind veteran de război. Andrei Ostap era un pacifist prin excelență și dacă a făcut nenumărate fapte de vitejie nu trebuie să credem că ar fi avut stofă de mercenar, însă avea un simț foarte dezvoltat al noțiunii de patriotism și implicit al integrității teritoriale, fapt ce s-a văzut și în lucrările de sculptură efectuate ulterior. Astfel, Ostașul român de la Baia Mare nu apare agresiv, nu atacă, ci doar protejează, apără țara și locuitorii săi.

La întoarcerea de pe front, pentru Andrei Ostap primul drum a fost la Institutul de Arte Plastice din București, însă se dăduse deja examenul de intrare, deci s-a înscris la Academia de Arte Plastice Guguianu (academie particulară), unde a avut „norocul” cum spunea chiar el de a-i putea avea ca profesori pe Ressu la desen și pe Medrea la modelaj. După primul an l-a rugat pe profesorul Medrea spre a putea fi audient și la Institutul de Stat, rugăminte ce s-a soldat pozitiv, avînd în vedere că era vorba despre un student deosebit. Astfel, Studentul Andrei lucra și studia în amîndouă părțile: dimineața la Academia Guguianu și după amiaza pînă seara la Institutul de Stat (duminicile inclusiv), iar în mansarda în care locuia făcea desene după marii maeștri (desene pe care ulterior le ardea în sobă ca să se poată încălzi, iar dimineața pe pereți străluceau din nou steluțele de gheață). După 3 ani a terminat studiile de la Academia Particulară Guguianu cu premiul întîi și a dat examen de intrare la Institutul de Stat Grigorescu, (numai că spre deosebire de colegii săi care făcuseră 3 ani și au reușit să intre în anul 1, cel mult în anul 2) singur cu o comisie specială, ceea ce i-a permis intrarea direct în anul 4. Cum însă examenele teoretice de la Academia particulară nu erau valabile la Institutul de Stat, a dat toate examenele teoretice pe 4 ani într-un singur an, iar anul al 5-lea l-a făcut normal (expunînd chiar la Sala Dalles bustul lui Pușchin și luînd premiu). A absolvit Institutul Grigorescu cu premiul 1 și examenul de stat cu nota 10, (ca șef de promoție) în anul 1951 ca o încununare a nenumăratelor ore de studii intense, de răbdare, de muncă și pasiune. Bineînțeles că talentul cu care s-a născut avea implicit un cuvînt de spus, însă reușita ar fi fost departe de a fi deplină fără muncă și fără pasiune. Ar trebui poate să precizăm și faptul că pasiunea studentului Andrei mergea atît de departe încît puținii bani pe care îi avea îi cheltuia pentru a-și cumpăra albume de artă, în loc de mîncare!

În anul 1953, în urma concursului organizat la Muzeul Aman cu tema „bustul lui Theodor Aman” a obținut bursa Paciurea. Începînd din anul 1955 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București, după care a urmat o perioadă de intensă activitate. Aceasta s-a manifestat în mai multe direcții și anume: ani de zile în comisia de îndrumare, apoi în cadrul Sindicatului Sanitar județean Brașov o bogată activitate culturală, după care în comitetul Sfatului Popular Brașov în cadrul comisiei de achiziții, pentru ca ulterior să facă parte din comitetul de conducere al secției de sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici din București. Toate aceste activități nu l-au împiedicat însă în activitatea creativă, ci dimpotrivă, l-au motivat din toate punctele de vedere.

În cadrul mai multor lucrări de artă monumentală a fost șef de colectiv, ceea ce i-a permis să își împartă experiența și să formeze tineri artiști.

Maestrul artist sculptor Andrei Ostap studia mult: sute de desene executate în tehnici diferite, fiind mereu în căutare de efecte artistice deosebite, cu teme acoperind marea majoritate a ramurilor de activitate și anume: în cadrul documentărilor efectuate în minele de la Lupeni, și de la Baia Mare, în diferite întreprinderi siderurgice de la Brașov, în gospodăriile fermiere de la Herman, etc. Toate acestea i-au permis nu numai un studiu aprofundat artistic, ci și un studiu uman, spre a pătrunde mai adînc în sufletele celor care lucrau acolo, a înțelege starea lor de spirit și a vedea condițiile aspre de muncă. Motiv pentru care din suma ce trebuia să i se achite pentru Monumentul Ostașului Român de la Baia Mare, a donat minerilor o treime din bani spre a li se îmbunătăți condițiile de muncă. Monumentul lui Avram Iancu de la Blaj a fost executat cu bani împrumutați de artist pentru a plăti marmura necesară, însă după ridicarea sa pe soclu (15 ani mai tîrziu, în 1991) s-a spus că ar fi aparținut unui alt sculptor deja decedat, ceea ce a permis autorităților de a nu plăti nici materialul definitiv și nici munca și creația artistului! Fiind însă deja foarte bolnav, nu a mai avut puterea de a se lupta cu birocrația forurilor superioare și a renunțat chiar și la cererea recunoașterii dreptății privitoare la numele autorului. Nu intenționa să reclame drepturile bănești, ci, doar recunoașterea faptului că monumentul îl facuse singur, fără nici un fel de ajutor. Era însă fericit că lucrarea fusese amplasată, pentru că așa cum spunea: „Fiecare lucrare este ca un copil: o creezi, o realizezi, deci copilul s-a născut și pe urmă o amplasezi, este ca și cum copilul s-a făcut mare și se căsătorește”.

Trebuie să menționăm faptul că toți tinerii artiști pe care i-a format nu și-au plătit niciodată lecțiile, chiar mai mult, era tot el cel care îi ajuta financiar din puținul pe care îl avea, pentru că nu trebuie să se creadă că imensa activitate artistică i-a adus vreo bogăție efectivă, ci numai una artistică și umanitară.

Așa cum scria în memoriul de activitate al dosarului de pensionare: „În tot acest timp nu am „alergat” după bani, nu am făcut decît ceea ce am simțit nevoia să fac, cu toate că existența nu a fost niciodată strălucitoare, de multe ori chiar sub limita necesarului”. Viața extrem de grea și de complicată pe care a avut-o, nu i-a făcut niciodată cadouri nici pînă în ultima clipă, cînd s-a stins din viață în urma unei suferințe de nedescris.

Toate realizările artistice s-au născut din dorința sa nelimitată de creație, din dragostea sa imensă de oameni și de natură, din spiritul său pacifist și din dorința de a lăsa un adevărat mesaj generațiilor viitoare. Maestrul artist sculptor Andrei Ostap era în primul rînd un Om în adevăratul sens al cuvîntului: de un altruism și de o bunătate inimaginabilă, plin de sensibilitate, de umor dar și de o ironie acidă, neiertătoare în ceea ce privește dezvăluirea adevărului (pe care nu toți oamenii au curajul să-l privească în față), plăcîndu-i să trăiască viața din plin, însă toți oamenii necăjiți au găsit întotdeauna în el un prieten adevărat gata oricînd să-i ajute.

Multe dintre lucrările sale au fost executate în condiții grele și complicate, însă donate pentru cauze umanitare! Așa cum declara artistul însuși: „La ora actuală, nu am nici vilă, nici mașină și nici bani în bancă, însă dorința mea este de a lăsa ceva în urma trecerii mele pe pămînt!”, iar lucrările pe care ni le-a lăsat cu atîta talent, muncă și creație sînt mai mult decît grăitoare.

Este foarte greu să poți să regăsești toate momentele importante ale unei existențe, cu atît mai mult cu cît cuvintele nu exprimă întotdeauna esențialul. Despre tatăl meu, maestrul artist sculptor Andrei Ostap (chiar dacă nu-i plăcea să i se spună maestru și aceasta din prea mare modestie) s-ar putea scrie o carte... eu însă am încercat să exprim cît de succint posibil întreaga-i activitate și personalitate, evitînd momentele de un real incomfort ale existenței sale, despre care nu-i plăcea niciodată să vorbească, așa cum dorea ca oamenii să-și aducă aminte de el ca de un simbol al dreptății și păcii, al prieteniei, exuberanței și libertății.

Descarcă cartea despre Andrei Ostap

Puteți descărca cărticica editată de Carpathia Press la adresa următoare:

[1]

Indexul lucrărilor lui Andrei Ostap

(Toate lucrările nu au putut fi în această listă dar aici sînt lucrările importante)

Lucrări de sculptură executate începînd cu anul 1945 de către maestrul artist sculptor

1. Portrete monumentale:

 Gala Galaction

 Revoluționarul Cloșca

 Nicolae Bălcescu

 Selena

 Luciditate

 Ludwig Van Beethoven

 Adam Mickievicz

 Stanislaw Soliski (Varșovia)

 Frederick Chopin

 Suzana Ostap

 Nicolaus Kopernic

 D-na Sambas (Ambasador al Indoneziei)

 Tudor Vianu

 Oedipe

 Înțelepciunea

 Vlad Țepeș

 Tudorel Popa

 Eftimie Murgu

 Aldo Moro

Etc.

2. Portrete

 Portret de Copil

 Muncitor (Brașov)

 Portretul soției

 Nicolae Bălcescu

 Profesor (Brașov)

 Artistul Gheorghe Petre

 Cap de copil

 Spiru Chintilă

 Camelian Dumitrescu

 Dr. Bologa

 Constantin Frunză

 Dinu Cătuleanu

 Henrik Malinowski (Varșovia)

 Țăran din Maramureș

 Portretul unei studente

 Gheorghe Trandafirescu

 Arhitectul Perceag

 Im Hac Sum (Coreea)

 Student la medicină (Ghana)

 Emil Bartolozi

 Autoportret

 Țărancă din regiunea Herman

 Arhitectul Mohor

 Adam Mickiewicz

 Jaroslaw Jwaszkiewicz (Polonia)

 Ion Focșa

 Sofroni

 Dr. Siligeanu

 Tudor Ciortea

 Dr. Cărpinișeanu

Etc.

3. Compoziții

 Laminoriști

 Țăranca cu copil

 Cizelori

 Pacea

 Tandrețe

 Tors

 Țăranca cu flori

 După baie

 Smerenia

 Victoria

 Cioban

 Oțelari

 Răscoala 1907

 Familia

 13 Decembrie 1918

 Mineri

 Maternitate

 Sportivi 1

 Sportivi 2

 Atomul în slujba vieții

 Muzică

 Pescari

 Liniștea

 Țărancă cu vas pe cap

 Geneza

 Viață și Rod

 Înotătoare

 Belșugul

 Sărutul

 Formarea poporului român

 Mugurii vieții

 Timpul

 Solidaritate

 Acrobați

 Monadă

 Patinatorii

Etc.

4. Busturi compoziționale

 Dr. Cărpinișeanu

 Viață și rod

 Filimon Sîrbu

 Nicolae Bălcescu

 Trandafirescu

5. Lucrări publice de sculptură

 Monumentul Ostașului Român (Baia Mare)

 Sportivii (Grup statuar în bronz - Pitești)

 Solidaritate (Relief în aramă – Pitești)

 Sportivi (Relief în aramă – Pitești)

 Nicolae Bălcescu (Bust compozițional în piatră – Tîrgu-Mureș)

 Beethoven (Portret monumental – Teatrul din Tîrgu-Mureș)

 Chopin (Bust monumental în piatră – București)

 Boleslaw Berud (Bust monumental în bronz - București)

 Șarja păcii (Relief – București)

 Culesul strugurilor (Relief de aramă - Panciu)

 Mihai Eminescu (Statuie în bronz – București)

 Timonier (Statuie în piatră – Constanța)

 Pescari (Statuie în piatră - Brăila)

 Frontonul Teatrului de la Galați și 14 Metope (Piatră artificială)

 Steme de ceramică și 150 m de ornamente arhitecturale de ceramică (Muzeul Șuțu-București)

 Belșugul (Compoziție în bronz – Muzeul din Botoșani)

 Ion Luca Caragiale (Bust monumental în piatră artificială – Galați)

 Nicolaus Kopernik (Observatorul Astronomic-București)

 Aldo Moro (Portret în bronz - București)

 Barbu Ștefănescu-Delavrancea (bronz- București)

 Steriadi (bronz - București)

 Gala Galaction (bronz - București)

 Anghel Saligny (bronz - București)

 George Enescu (bronz – București)

 Nicolaus Kopernik (Ambasada Polonă - București)

Etc.

6. Proiecte de monument

 Nicolae Bălcescu

 Eliberare (concurs la Brașov - premiu)

 Apărătorii Patriei (concurs la București pentru Muzeul Armatei)

 Grivița 1933 (concurs la București - mențiune)

 George Enescu

 13 Decembrie 1918

 Ostașul Român (concurs la Cluj)

 Ostașul Român-vînător de munte (concurs la Sf. Gheorghe)

 Monumentul Armatei (concurs pentru Școala de Război - mențiune)

 Răscoala 1907

 Monumentul Independenței (concurs pentru Cluj)

 Istoria Poporului Român

 1 Mai (concurs la Praga)

 Grivița 1933 (concurs pentru București)

 Independența

 Alexandru Puskin (premiat)

 130 de ani de la Revoluția din 1948

 Auschwitz (concurs în Polonia pentru Oswiencim)

 Victoria (concurs pentru Manzoleu)

 Înnotătoare (concurs pentru București)

 Pescari (concurs pentru Brăila)

 Liniștea (concurs pentru Constanța)

 Grup statuar pentru Muzeul Armatei

Etc.

7. Reliefuri

 Șarja Păcii (aramă - București)

 Colectiviști (aramă - București)

 Sportivi (aramă - Pitești)

 Înfrățirea (aramă - Pitești)

 Construcția Operei de Stat (București)

 Muzică (aramă)

 Avram Iancu 1

 Avram Iancu 2

 Culesul Strugurilor (aramă – Panciu)

 Doftana (aramă - Doftana)

 Orchestra (aramă)

 Pădureanca (aramă)

 Familia (aramă)

 Nud (aramă)

 Țărancă cu flori (aramă)

Etc. 8. Busturi Monumentale

 Vasile Roaită

 Tiolkovski

 Stanciu

 Chopin

 Caragiale

 Filimon Sîrbu

 Pictorița Schtork

 Alexandru Puskin

 Adam Mickiewicz

 Theodor Aman

 Ody Endre

 Țepeș Vodă

 Tudor Ciortea

 Nikos Beloianis

Etc.

9. Busturi compoziționale

 Dr. Cărpinișeanu

 Trandafirescu

 Viață și Rod

 Nicolae Bălcescu

 Crescătoare de păsări

 Filimon Sîrbu

10. Medalii

 Louis Seillan (aramă – Paris)

 Cuznetov (aramă – Brașov)

 Beethoven (aramă - Brașov)

 Kopernik (bronz)

 Richard Dessart (bronz - Namur/Belgia)

Etc.

Dispariția colecției

La un an după trecerea în neființă a marelui artist Andrei Ostap familia sa dorea să îndeplinească una dintre marile sale desiderate și anume : Donarea în 1996 a peste 300 de desene și lucrări de sculptură Muzeului de Artă din Chișinău - Republica Moldova, practic a peste 50% din opera sa. Opera acestui mare artist ar fi trebuit să încânte privirea multor doritori de artă dealungul celor aproape 10 ani, însă surpriză, în această vară când fiica artistului Wanda Ostap a dorit să regăsească amintirea vie a tatălui său la Chișinău în Muzeul de Artă nu a mai găsit nimic expus. La întrebarea : unde este opera tatălui meu i s-a răspuns sec : - În subsol. Persoana care deține cheia este în concediu de odihnă, deci nu se poate accede pentru a vedea ce este acolo. Și uite așa munca de o viață făcută cadou de marele artist Andrei Ostap nu poate fi văzută expusă în Muzeul de Artă. Fiica artistului nu-și dorește decât să afle unde este și în ce stare este această colecție care pentru familia Ostap reprezintă adevărata valoare vie a celui care a fost Andrei Ostap.

Wanda Ostap Membru al Academiei Europene de Artă, expert în iconografie (Italia), expert și traducător pe lângă tribunalele din Belgia.

Amănunte pe [2]