Anarți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Popoarele din Panonia. Teritoriul anarţilor este vizibil în colţul din dreapta sus.

Anarții, sau "Anartophracti", au fost un trib celtic, cel mai probabil au trăit în Dacia, sau (în funcție de opinii ocazionale) în Slovacia de azi și partea de sud-est a Poloniei.[1] Ei au fost, probabil, identici sau reprezentau o parte semnificativă a culturii arheologice "Púchov", cu centrul la Zemplin (Slovacia), Bükkszentlászló (Ungaria) și Galish-Lovačka (Polonia).

Tribul a fost menționat pentru prima dată în 10 î.Hr., în “Elogium” de Tusculum. Potrivit lui Tacitus, atât sarmații (azi Polonia) și quazii (astăzi sud-vestul Slovaciei) au luat tribut de la minele de fier al anarților în secolul I d.Hr.. Anarții sunt mai târziu menționați în legătură cu Războaiele Marcomanice: aproximativ 172 d.Hr., ei nu i-au ajutat pe romani în lupta lor împotriva marcomanilor. Pentru a-i pedepsi, Marcus Aurelius i-a mutat (toți?) pe anarți în Pannonia Inferioară, aceasta nu s-a întâmplat mai târziu de 180 d.Hr..

În Commentarii de Bello Gallico, Cezar scrie în cartea VI 25,1: Pădurea Hercynian începe în zona helveților, nemeților și râuracilor și se intinde de-a lungul Dunării până în zonele locuite de daci și anarți.

Surse[modificare | modificare sursă]

  • Archeologie Barbaru. 2005, [in:] Ján Beljak. Puchowska kultura a Germani na pohroni v starsej dobe rimskej. pp. 257–272
  • The Works of Tacitus. by Alfred John Church and William Jackson Brodribb[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "It is possible to separate the group of La Tine culture (Celtic settlement) in the Upper Tisza Basin. For the time being there are circa 160 sites noted. They can be divided into several distinct categories which include the following: settlements, production areas, sepulchral sites, i. e. burial grounds and single graves as well as various hoards (deposits of coins and tools). Moreover, there are three oppida: Zemplin, Bükkszentlászló and Galish-Lovačka. The chronology of the whole group lies between LT B1-LT D1/D2. Especially interesting is the problem of correspondence between this group and the group of sites in southeast Poland. Material connections are also documented in ancient sources. They allow to identify the group from Upper Tisza as the Anarti tribe and the group from southeast Poland as the Anartophracti, which is a part of the former. [in:] Marek Olędzki. "La Tine culture in the Upper Tisza Basin =La Culture de la Tene dans le Bassin de la Haute Tisza". Ethnographisch-archaologische Zeitschrift. Berlin. ISSN 0012-7477".
  2. ^ "Below the Venedae are the Gythones, then the Finni, then the Sulones; below whom are the Phrungundiones; then the Avarini near the source of the Vistula river; below these are the Ombrones, then the Anartophracti, then the Burgiones, then the Arsietae, then the Saboci, then the Piengitae and the Biessi near the Carpathian mountains. Among those we have named to the east: below the Venedae are the Galindae, the Sudini, and the Stavani, extending as far as the Alauni; below these are the Igylliones, then the Coestoboci and the Transmontani extending as far as the Peuca mountains."