Amnaș, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Amnaş, Sibiu)
Salt la: Navigare, căutare
Amnaș
Hamlesch
—  Sat  —
AmnașHamlesch
Amnaș
Hamlesch
Coordonate: Coordonate: 45°50′44″N 23°53′47″E / 45.84556°N 23.89639°E / 45.84556; 23.8963945°50′44″N 23°53′47″E / 45.84556°N 23.89639°E / 45.84556; 23.89639

Țară  România
Județ Sibiu
Oraș Săliște
Prima atestare 1309

Populație (2011)
 - Total 377 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557227

Amnaș, mai demult Amlaș, (în dialectul săsesc Hamlesch, Hamleš, în germană Hamlesch, Omlesch, în maghiară Omlás) este o localitate în județului Sibiu, Transilvania, România. Anul primei atestări scrise este 1309 sub forma de Omlas. Este un sat aparținător de orașul Săliște.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Amnaş în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Localizarea şi întinderea feudei Amnaşului (Amlaş, Omlás) în evul mediu

În evul mediu feuda Amnașului, cunoscută în istoriografie mai ales sub denumirea "Amlaș", cuprindea Săliștea, Sibielul, Tilișca și Cacova Sibiului, precum și cătunul Galeș, și era acordată în mod tradițional de regele Ungariei domnilor de peste munți (munteni) care se puneau sub protecția sa, ca loc de refugiu și sursă de venit, alături de Țara Făgărașului.

În 1428 boierul Albu al voievodului muntean Dan al II-lea, prezent la Amnaș, a fost rugat de sașii din Apoldu de Sus să facă judecată în procesul dintre Apold și "Tytslaw ad dictum Homlas pertinens", ceea ce atestă recunoașterea de către autoritățiile săsești a boierului Albu, reprezentant al voievodului muntean, concomitent duce de Amlaș, ca persoană cu calitate procesuală în procesul respectiv.[1]

Între 1320 și 1420 relațiile etnice din domeniul extins al Amnașului s-au schimbat radical. Dintre cele 4 sate inițial săsești, numai Amnașul și-a păstrat acest caracter, în timp ce Orlatul, Săcelul și Aciliul au devenit românești.[2]

În anul 1472, după intrarea Țării Românești în sfera de influență otomană, Amnașul a încetat să mai fie centru feudal și a fost inclus împreună cu domeniul său în Scaunul Săsesc al Sibiului.[3]

La 1509 Amnașul este încă atestat ca reședință a celor șapte sate din domeniul feudal inițial ("pertinentia septem sedium Omlas"), iar cu timpul sediul celor șapte sate s-a mutat la Săliște (Magna villa, Großdorf)[4], unde este și în prezent.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.911 locuitori, dintre care 1.533 germani, 348 români și 110 țigani.[5] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.530 luterani, 452 ortodocși, 8 liber-cugetători și 1 romano-catolic.[6]

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gernot Nussbächer consideră că localitatea "Tytslaw" este identică cu Tilișca și nu cu Aciliu (în germană "Tetscheln").
  2. ^ Paul Binder, Antecedente și consecințe sud-transilvănene ale formării voievodatului Munteniei (sec. XIII-XIV.), în: Acta Hargitensia 1995, Sf. Gheorghe, 1996, 265-278; Acta 1996, Sf. Gheorghe, 1997, 33-46.
  3. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius: Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 423.
  4. ^ Binder, op. cit.
  5. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 410-411.
  6. ^ Idem, pag. 726.

Legături externe[modificare | modificare sursă]