Amalia Kahana-Carmon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Amalia Kahana-Carmon(1926 Ein Harod - ) este o scriitoare ebraică din Israel, reprezentantă a modernității în literatura israeliană, cărțile și povestirile ei centrându-se pe viața interioară a personajelor feminine, pe lumea fanteziilor și pasiunilor lor.

Familia și copilăria[modificare | modificare sursă]

S-a născut în kibuțul Ein Harod ca fiica cea mare dintre cele doua fetițe ale soților Haim Kahana și Sara (născută Krispin), (primul lor copil murise de o boală încă din pruncie). Tatăl ei, Haim Kahana, unul din urmașii fondatorului hasidismului , Israel Baal Shem Tov, era un pionier agricol din cadrul așa numitei "a doua aliya" în Palestina. El emigrase în 1912 din Ucraina devenit sionist sub influența cărților "Dragostea Sionului" si "Păcatul Samariei" ale scriitorului ebraic Avraham Mapu. Participase la punerea temeliilor așezării colective Kineret, fusese instructor al luptătorilor evrei la Tel Hai și unul din întemeietorii kibuțului Ein Harod. Soția lui și mama scriitoarei, Sara, învățătoare, femeie cultă, iubitoare de operă, venise din Bulgaria în 1921 și se perfecționase în agricultură inclusiv apicultură la școala agricolă a lui Hanna Meizels.

Amalia și-a petrecut însă copilăria la Tel Aviv. A fost eleva la școlile elementare Șalva și Tel Nordau din Tel Aviv, apoi liceul l-a urmat la gimnaziul ebraic Herzliya din oraș.

Tinerețea și studiile superioare[modificare | modificare sursă]

A luat parte la Războiul arabo-israelian din 1948 ca telegrafistă într-o brigadă a Palmahului (unități de elită ale Haganei) care a participat la luptele din Negev. În această calitate a trimis faimoasa telegramă care anunța cucerirea poziției Um Rashrash, astăzi portul Eilat la Marea Roșie.

Dupa război a studiat filologia ebraică și științe biblice la Universitatea Ebraică din Ierusalim. În 1964 a luat cu diplomă de merit titlul de master în biblioteconomie la aceeastă universitate. A mai urmat un curs extern de istoria artei din partea Universității Londra. În anii 60 a lucrat la biblioteca Universității Tel Aviv.

A conferențiat ca scriitoare-oaspete la universitățile din Tel Aviv și Oxford și a predat scriere creativă la Universitatea Deschisă și în alte ateliere de creație (Beit Ariela la Tel Aviv, etc ) A fost activă în Pen-clubul israelian, în asociația scriitorilor, în comisii ale Ministerului Învățămantului și ale primăriei Tel Aviv în domeniul cultural , al bibliotecilor etc

Stilul ei narativ și subiectul cărților ei a fost dat drept pildă pentru așa zisa „proză feminină” din țara ei, noțiune însă controversată între critici.

Prima ei culegere de nuvele „Sub un singur acoperiș” în 1966 a fost primită cu entuziasm. De atunci scriitoarea a publicat romane, nuvele, povestiri scurte și eseuri.

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Brenner - 1985
  • Premiul Newman - 1990
  • Premiul Bialik - 1994
  • Premiul Akum - al asociației creatorilor - 1995
  • Premiul Președintelui statului 1997
  • Premiul Israel pentru literatură , premiul de stat al țării - 2000
  • doctor honoris causa al Universității Tel Aviv - 2006
  • In anul 2007 culegerea ei de nuvele "Sub un singur acoperiș” a fost aleasă între cele mai insemnate zece cărți publicate de la întemeierea Statului Israel.

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Sub un singur acoperiș (nuvele și povestiri),editura Hakibbutz Hameuchad, 1966 [Bi-Chfifah Ahat]
  • Luna în Valea Ayalon - roman și povestiri

ed.Hakibbutz Hameuchad, 1971 [Ve-Yareah Be-Emek Ayalon]

  • O piesă pentru scenă, în genul Marelui Stil" - monodramă,

editura Siman Kriah, 1975 [Keta La-Bamah, Be-Ta`am Ha-Signon Ha-Gadol]

  • Câmpuri magnetice (nuvelă și povestiri),ed. Hakibbutz Hameuchad, 1977 [Sadot Magnetiyim]
  • Mize mari, (povestiri), Siman Kriah, 1980 [Himurim Gvohim]
  • Sus pe Montifer (nuvela și povestiri), Hakibbutz Hameuchad/ Siman Kriah, 1984 [Lemala Be-Montifer]
  • Am însoțit-o acasă (roman), ed.Hakibbutz Hameuchad/Siman Kriah, 1991 [Liviti Otah Ba-Derech Le-Veita]
  • Vom locui aici (nuvele),ed. Hakibbutz Hameuchad/Siman Kriah, 1996 [Kan Nagur]


Legături externe[modificare | modificare sursă]