Alpii Bernezi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alpii Bernezi - lanţ muntos din Alpii Occidentali - se află pe teritoriul Elveţiei (cantoanele Berna, Vaud, Fribourg, Valais, Lucerna, Uri şi Nidwalden).

Valea Ron-ului îi separă la sud de Alpii Pennini; trecătorile Furka, St. Gotthard şi valea Ron-ului superior formează la sud-est graniţa cu Alpii Lepontini; la est, valea râului Reuss îi separă de Alpii Glarus; limita nordică nu este foarte bine conturată, dar poate fi asimilată cu o linie ce uneşte lacurile Geneva şi Lucerna.

Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a doua cantoane: Vaud si Berna. Din anul 58 i.Hr., aceste tinuturi au apartinut Imperiului Roman, care exercita insa numai autoritate simbolica asupra regiunii montane, lipsite de cai de acces. In secolul al V-lea, in zona s-au stabilit burgunzii, care au inclus aceste pamanturi in statul lor medieval. in 1032, Vaud s-a regasit intre granitele Sfantului Imperiu Roman de Neam German, iar in secolul al XIII - lea a devenit proprietatea Casei de Savoia.

In perioada formarii Confederatiei Elvetiene, Vaud s-a simtit adeseori amenintat de cantonul invecinat, Berna. Si nu fara motiv: a fost supus de acesta in secolul al XVI-lea. In 1798, locuitorii din Vaud si-au dobandit independenta, de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republica Lemanica, regiunea a fost subordonata Republicii Helvetice, un stat-satelit aparut la dorinta lui Napoleon. In 1728, tinuturile Aargau, Vaud si Oberland (care apartineau Bernei) au obtinut statut de cantoane independente, dar cel din urma a fost anexat de regiunea-mama in 1803. In acelasi an, din Republica Lemanică s-a desprins teritoriul cu numele Vaud.

Vaile apelor Rhon, Venoge si Gros de Vaud sunt, in prezent, regiuni specific agricole. Se cultiva cu precadere cereale, sfecla de zahar si tutun. In Alpii Bernezi, ramura predominanta a agriculturii ramane insa cresterea vitelor de lapte.

Cantonul Vaud(Waadt), situat in sud-vestul Elvetiei, face parte din regiunea fracofona a tarii. Numarul locuitorilor sai depaseste 650.000, iar densitatea populatiei variaza mult. Niciun alt canton elvetian nu este, probabil, atat de variat sub aspectul peisajelor. La nord, in preajma lacului Neuchatel, predomina zonele coliniare. Numai in extremitatea vestica si in interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg si Valais se ridica lanturi muntoase, care la vest sunt o prelungire a muntilor Jura. Segmentul lor aflat in cantonul Vaud, care atinge inalţimea maxima in Varful Mont Tendre, marchează totodata granita cu Franta.

Partea centrala a cantonului, care ocupa aproximativ doua treimi din suprafata sa, castiga in altitudine la est de Montereux, in directia Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea raului Saane, masivul Les Diablerets (cea mai inalta parte a cantonului, cu altitudini de pana la 3.210 m), precum si valea de pe malul stang al Rhonului. Saane (Sarine) este un afluent drept al raului Aare. Aceasta apa curgatoare, cu lungimea de 128 km, izvoraste din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traverseaza Lacul Gruyére (ale carui ape au fost inaltate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsa in Aare la vest de Berna.

Dezvoltarea turismului in Alpii Bernezi a dus la extinderea statiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, in zona mai pot fi intalnite localitati care nu sunt foarte aglomerate nici macar in mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decat partea alpină este insa acea zona a cantonului Vaud aflata in imediata apropiere a lacului Léman. Aici se afla nu numai celebrele orase Montreux si Vevey, dar si Lusanne, sediul Comitetului Olimpic International .

Alpii Bernezi sunt străbătuţi la nord de râul Aar şi afluentul său Saane, la sud de Ron, iar în partea de est de râul Reuss.

Cuprins 1 Economia 2 Statistica 3 Clima 4 Ce merita vazut 5 Vârfuri 6 Trecători 7 Referinţă 8 Vezi şi

[modifică] Economia

Agricultura: cresterea vitelor de lapte.
Industria: alimentară (produse lactate)
Turism: (sporturi de iarna)

[modifică] Statistica

Altitudinea maxima: Tête Ronde (3.210 m)
Alte varfuri:

             Grand Muveran (3.051 m),
             Dent de Morcles (2.969 m),
             La Tornette (2.540 m)

[modifică] Clima

Alpină. Temperaturile medii multianuale sunt, in vaile locuite, de -3° in ianuarie si de +17°C in iulie.

[modifică] Ce merita vazut

Castelul Ex, rezervatia La Pierreuse, orasul Rougemont, muntele Les Diablerets (ghetarii), localitatea Villars-sur-Ollon.

[modifică] Vârfuri

Principalele vârfuri din Alpii Bernezi sunt:

Finsteraarhorn	4275 m
Aletschhorn	4182 m
Jungfrau	4166 m
Mönch	4105 m
Grosses Schreckhorn	4080 m
Grosses Fiescherhorn	4049 m
Eiger	3975 m
Bietschhorn	3953 m
Gross Wannehorn	3905 m
Gross Nesthorn	3820 m
Lauterbrunnen Breithorn	3779 m
Balmhorn	3711 m
Wetterhorn Mittelhorn	3708 m
Wetterhorn Jungfrau	3703 m
Silberhorn	3695 m
Blümlisalphorn	3671 m
Gross Doldenhorn	3647 m
Atels	3636 m
Dammastock	3633 m
Galenstock	3597 m
Sustenhorn	3512 m
Gspaltenhorn	3442 m
Fleckistock	3418 m
Gross Hühnerstock	3348 m
Ewigschneehorn	3331 m
Ritzlihorn	3282 m
Wildhorn	3264 m
Wildstrubel	3253 m
Diablerets	3246 m
Titlis	3239 m
Gross Spannort	3205 m
Wellhorn	3196 m
Mettenberg	3107 m
Löffelhorn	3098 m
Grand Muveran	3061 m
Gross Wendenstock	3044 m
Sparrhorn	3026 m
Torrenthorn	3003 m
Grande Dent de Morcles	2980 m
Schilthorn	2973 m
Eggishorn	2934 m
Uri Rothstock	2932 m
Schwarzhorn Grindelwald	2930 m
Gross Siedelhorn	2881 m
Albristhorn	2764 m
Röthihorn	2759 m
Faulhorn	2683 m
Gummfluh	2461 m
Sulegg	2412 m
Vanil Noir	2395 m
Niesen	2366 m
Brienzer Rothorn	2351 m
Tour d'Aï	2334 m
Hohgant	2202 m
Stockhorn	2192 m
Kaiseregg	2189 m
Mount Pilatus Tomlishorn	2132 m
Chamossaire	2116 m
Gemmenalphorn	2064 m
Rochers de Naye	1740 m
Moléson	2006 m
Dent de Jaman	1879 m

[modifică] Trecători

Principalele trecători din Alpii Bernezi sunt:

Denumire	Traseu	Acces	Înălţime (m)
Lauitor	de la Lauterbrunnen la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3700
Mönchjoch	de la Grindelwald la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3560
Jungfraujoch	de la Wengernalp la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3470
Strahlegg Pass	de la Grindelwald la Grimsel Pass	acoperită de zăpadă	3351
Grünhornlücke	de la Great Aletsch Glacier la Fiescher Glacier	acoperită de zăpadă	3305
Oberaarjoch	de la Grimsel la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3233
Gauli Pass	de la Grimsel la Meiringen	acoperită de zăpadă	3206
Petersgrat	de la Lauterbrunnen la Lötschental	acoperită de zăpadă	3205
Lötschenlücke	de la Lötschental la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3204
Lauteraarsattel	de la Grindelwald la Grimsel	acoperită de zăpadă	3156
Beichgrat	de la Lötschental la Belalp	acoperită de zăpadă	3136
Lammernjoch	de la Lenk la Gemmi	acoperită de zăpadă	3132
Triftlimmi	de la Rhone Glacier la Gadmental	acoperită de zăpadă	3109
Sustenlimmi	de la Stein Alp la Göschenen	acoperită de zăpadă	3103
Gamchilucke	de la Kiental la Lauterbrunnen	acoperită de zăpadă	2833
Tschiugel Pass	de la Lauterbrunnen la Kandersteg	acoperită de zăpadă	2824
Hohtürli Pass	de la Kandersteg la Kiental	cărare	2707
Lötschen Pass	de la Kandersteg la Lötschental	acoperită de zăpadă	2695
Sefinenfurgge	de la Lauterbrunnen la Kiental	cărare	2616
Wendenjoch	de la Engelberg la Gadmental	acoperită de zăpadă	2604
Furtwangsattel	de la Guttannen la Gadmental	cărare	2558
Furka Pass	de la Rhône Glacier la Andermatt	şosea	2436
Rawil Pass	de la Sion la Lenk im Simmental	drum forestier	2415
Gemmi Pass	de la Kandersteg la Leukerbad	drum forestier	2329
Surenen Pass	de la Engelberg la Altdorf	cărare	2305
Susten Pass	de la Meiringen la Wassen	şosea	2262
Sanetsch Pass	de la Sion la Saanen	drum forestier	2234
Joch Pass	de la Meiringen la Engelberg	drum forestier	2215
Grimsel Pass	de la Meiringen la Rhone Glacier	şosea	2164
Kleine Scheidegg	de la Grindelwald la Lauterbrunnen	potecă, cale ferată	2064
Cheville	de la Sion la Bex	drum forestier	2049
Grosse Scheidegg	de la Grindelwald la Meiringen	drum forestier	1967
Jaman	de la Montreux la Montbovon	potecă tunel de cale ferată	1516
Brünig Pass	de la Meiringen la Lucerna	şosea, cale ferată	1035

[modifică] Referinţă

• Acest articol conţine text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicaţie aparţinând domeniului public.

[modifică] Vezi şi

• Listă de munţi înalţi din Europa
• Alpii Walliser