Alexandru Zirra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Alexandru Zirra (n. 14 iulie 1883, Roman — d. 26 martie 1946, Sibiu) a fost un compozitor și pedagog român.

A studiat la Conservatorul de Muzică din Iași cu Sofia Teodoreanu, Gavriil Musicescu și Titus Cerne și s-a perfecționat la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano (1905-1907; 1909—1911), sub îndrumarea lui Carlo Gatti (armonie, contrapunct, compoziție).

În perioada 1907 – 1925 fost profesor și director la Conservatorul din Iași, după care a plecat la Cernăuți unde a înființat Institutul de Muzică și Teatru, pe care l-a condus până în 1935, după care s-a întors la Conservatorul din Iași, pe care l-a condus în continuare între 1935 și 1940.

În perioada 1940 – 1941 a fost director al Operei Române din București.

În 1928 a publicat un Tratat de armonie, necesar procesului de învățămînt muzical.

Alături de munca la catedră, el a desfășurat o bogată activitate componistică, abordând, practic, toate genurile.

În 1944 a fost distins cu premiul „G. Hamangiu” al Academiei Române.

[modificare] Compoziții

Lucrări cu caracter clasicizant (până în anul 1923)

  • Suită clasică pentru orchestră (1916),
  • Suita în stil vechi;
  • Suita pentru cor și orchestră,
  • două uverturi,
  • două cvartete de coarde,
  • o sonată pentru vioară și pian,
  • lieduri,
  • coruri.

Opere

Poeme simfonice

  • Cetatea Neamțului (1936),
  • Hanul Ancuței;
  • Capra cu trei iezi (1940), după Ion Creangă,
  • Tîndală și Păcală (1925),
  • Pe șesul Moldovei (1931),
  • Crăciunul (1938),
  • Țiganii (1939)
  • Uriel da Costa”

[modificare] Bibliografie

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi