Alexandru Vlahuță
| Alexandru Vlahuță | ||
|---|---|---|
 Alexandru Vlahuță - pictură de Ipolit Strâmbescu
|
||
| Născut | 5 septembrie 1858 | |
| Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) | ||
| Decedat | 19 noiembrie 1919 | |
| București | ||
| Ocupație | scriitor, poet | |
 Membru al Academiei Române |
||
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
Cuprins |
[modificare] Biografie
S-a născut la 5 septembrie 1858 la pleosc, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul „Sfântul Gheorghe”). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893–1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, Râmnicu Sărat. În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iași, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceștia a fost V. Voiculescu.
Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”.
În prezent un liceu cu profil uman din Bârlad îi poartă numele, iar în Râmnicu Sărat exista Colegiul Național „Alexandru Vlahuță” .
[modificare] Bibliografie
- File Rupte, București, Editura librăriei Socec & Co,1909
- Din trecutul nostru, București, "Cartea românească", 1929
