Alexandru Sterca-Şuluţiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
| Afiliere religioasă | Arhiepiscop român unit cu Roma |
| Funcţia episcopală | |
| Sediul | Blaj |
| Titlul | Arhiepiscop de Alba-Iulia şi Făgăraş |
| Formulă de adresare | Înalt Preasfinţia Voastră |
| Perioada | 28 octombrie 1858 - 7 septembrie 1874 |
| Predecesor | - |
| Succesor | Ioan Vancea |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire preot | 6 decembrie 1814 |
| Hirotonire episcopală | 22 iulie1851 |
| Episcop consacrator | Vasile Erdeli |
| Titluri precedente | Episcop român unit de Alba Iulia şi Făgăraş |
| Alte funcţii | Mitropolit al Bisericii Române Unite |
| Date personale | |
| Data naşterii | 15 februarie 1794 |
| Locul naşterii | Abrud, Alba |
| Data morţii | 7 septembrie 1874 |
| Locul morţii | Blaj |
Alexandru Sterca-Şuluţiu, cunoscut şi ca Alexandru Sterca-Şuluţiu de Cărpiniş, (n. 15 februarie 1794, Abrud - d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost un mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului paşoptist Ioan Sterca-Şuluţiu. În timpul păstoririi sale Eparhia de Alba-Iulia şi Făgăraş (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicţia arhiepiscopiei romano-catolice de Strigoniu şi a devenit provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla şi Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate).
Cuprins |
[modifică] Originea şi studiile
A provenit dintr-o familie nobiliară română din Transilvania. A studiat la Abrud, Alba Iulia şi Blaj, unde s-a pregătit pentru preoţie în seminariul diecezan. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soţia sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viaţă la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj.
[modifică] Cariera ecleziastică
În anul 1836 a devenit protopop al Şimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraş şi Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Pe 6 decembrie 1853, papa Pius al IX-lea a scos episcopia de Făgăraş de sub jurisdicţia mitropolitană şi primaţială a arhiepiscopului de Strigoniu şi a înălţat-o la demnitatea de arhiepiscopie şi mitropolie, prin acest act episcopul Şuluţiu devenind totodată arhiepiscop şi mitropolit. Pe 28 octombrie 1855, a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfăşurată la Blaj în prezenţa nunţiului apostolic de la Viena, cardinalul it:Michele Viale-Prelà.
[modifică] Succesiunea Apostolică
Între paranteze sunt notaţi anii consacrărilor episcopale.
- Arhiepiscop Alexandru Sterca-Şuluţiu † (1851)
- Episcop Vasile Erdeli † (1843)
- Episcop Ioan Lemeni † (1833)
- Episcop Samuil Vulcan † (1807)
- Episcop Ioan Bob † (1784)
- Episcop Grigore Maior † (1773)
- Episcop Vasilije Božičkovič † (1759)
- Episcop Manuel Mihail Olsavszky † (1743)
- Episcop Inocenţiu Micu-Klein † (1730)
- Episcop George Genadie Bizanczy † (1715)
- Episcop Lev Kiska † (1711)
- Episcop Jurij Vinnickij † (1700)
- Episcop Lev Zalenszkij † (1678)
- Episcop Kiprian Zsochovszkij † (1671
- Episcop Havrijil Kolenda † (1652)
- Episcop Antin Szielava † (1624)
- Episcop Joszif Veljamin Ruckij † (1613)
- Episcop Ipatij Potij † (1593)
- Episcop Michajlo Rahoza † (1589)
- Episcop Jeremiasz Tranosz † ( cca. 1565)
[modifică] Varia
O piaţă din Timişoara precum şi străzi din Alba Iulia, Mediaş şi Turda îi poartă numele.
[modifică] Bibliografie
- Nicolae Edroiu: O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Sterca-Şuluţiu, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj, XXV, 1982, p. 287-294;
- Corina Teodor: Un spirit polemic: Alexandru Sterca-Şuluţiu, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai" al Academiei Române, Târgu Mureş, 1999;
- Preocupările istorice ale lui Alexandru Sterca-Şuluţiu (1794-1867), în volumul "Stat, societate, naţiune. Interpretări istorice", îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduţiu, Pompiliu Teodor, Cluj, Editura Dacia, 1982.
[modifică] Legături externe
| Întâistătătorii Bisericii Române Unite cu Roma | ||
|---|---|---|
| Episcopi | Atanasie Anghel | Ioan Giurgiu Patachi | Inocenţiu Micu-Klein | Petru Pavel Aron | Atanasie Rednic | Grigore Maior | Ioan Bob | Ioan Lemeni | Alexandru Sterca-Şuluţiu | |
| Mitropoliţi | Alexandru Sterca-Şuluţiu | Ioan Vancea | Victor Mihaly de Apşa | Vasile Suciu | Alexandru Nicolescu | Alexandru Rusu | interzicerea din timpul regimului comunist | Alexandru Todea | Lucian Mureşan | |
| Arhiepiscopi Majori | Lucian Mureşan | |
