Alegeri legislative în Mexic, 1997

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Duminică, pe data de 6 iulie 1997,au avut loc alegerile legislative în care s-au ales la nivel federal:

  • 32 senatori.Membrii ai camerei superioare a Congresului Uniunii,aleși printr-o listă națională votată în 5 districte, în care țara este împărțită printr-o perioadă extraordinară de 3 ani datorită reformelor de integrare ale Senatului Republicii din 1996.
  • 500 deputați federali. Membri ai camerei inferioare a Congresului Uniunii, 300 aleși direct de fiecare district uninominal și 200 aleși indirect printr-un sistem de liste naționale a fiecăruia dintre cele 5 districte în care țara e împărțită, toți pe o perioadă de 3 ani, începând cu 1 septembrie 1997.

Alegeri legislative[modificare | modificare sursă]

Alegerile legislative din 1997 marchează începutul istoriei moderne a Mexicului, fiind prima dată când Partidul Revoluționar Instituțional pierde majoritatea simplă în Camera Deputaților. Așadar, această Cameră a fost constituită de minorități, PRI fiind prima. Totuși, reprezentantele tuturor partidelor de opoziție(PAN, PRD, PVEM și PT) valorau un respect majoritar pentru PRI. Din această cauză, liderii și coordonatorii PRD și PAN, Porfirio Muñoz Ledo, respectiv Carlos Medina Plascencia au luat controlul Congresului și au instaurat Legislatura LVII, alegându-l pe Muñoz Ledo președintele Camerei Deputaților. La început, PRI a refuzat acceptarea nominalizatului Muñoz Ledo, iar liderul parlamentarilor, Arturo Núñez Jiménez a declarat actul ilegal. Într-un final, PRI a acceptat iar Muñoz Ledo a răspuns discursului stării națiunii a președintelui Ernesto Zedillo.

Senat[modificare | modificare sursă]

Numărul locurilor pe partide politice[modificare | modificare sursă]

Partid Senatori %
Partidul Revoluționar Instituțional 77 60.15
Partidul Acțiunii Naționale 33 25.78
Partidul Revoluției Democratice 16 12.50
Partidul Muncii 1 0.78
Partidul Verde Ecologist al Mexicului 1 0.78
Total 128 100.0

Sursa: Instituto Federal Electora

Voturi senatoriale[modificare | modificare sursă]

Partid Voturi %
Partidul Revoluționar Instituțional 11,279,167 38.50
Partidul Acțiunii Naționale 7,880,966 26,90
Partidul Revoluției Democratice 7,569,895 25.84
Partidul Verde Ecologist al Mexicului 1,180,804 4.03
Partidul Muncii 745,279 2.54
Partidul Cardenist 335,399 1.14
Partidul Democrat Mexicam 193,340 0.66
Partidul Popular Socialist 95,719 0.33
Niciunul 871,326
Total 30,151,895 100.00

Sursa: Instituto Federal Electora 1 Arhivat în , la Wayback Machine.

Camera Deputaților[modificare | modificare sursă]

Numărul locurilor pe partide politice[modificare | modificare sursă]

Partid Deputați %
Partidul Revoluționar Instituțional 239 47.8
Partidul Revoluției Democratice 125 25
Partidul Acțiunii Naționale 121 24.2
Partidul Muncii 7 1.4
Partidul Verde Ecologist al Mexicului 6 1.2
Total 500 100.0

Sursa: Instituto Federal Electora

Voturile Camerei Deputaților[modificare | modificare sursă]

Partid Majoritatea relativă Reprezentare proporțională
Voturi % Voturi %
Partidul Revoluționar Instituțional 11,311,963 39.11 11,445,852 39.11
Partidul Acțiunii Naționale 7,696,797 26.61 7,792,290 26.63
Partidul Revoluției Democratice 7,436,468 25.71 7,519,914 25.70
Partidul Verde Ecologist al Mexicului 1,105,922 3.62 1,116,463 3.82
Partidul Muncii 749,231 2.59 756,436 2.58
Partidul Cardenist 324,265 1.12 327,681 1.12
Partidul Democrat Mexican 191,821 0.66 193,990 0.66
Partidul Popular Socialist 97,473 0.34 98,391 0.34
Niciunul 844,762 855,227
Total 29,771,911 100.00 30,120,221 100.00

Sursa: Instituto Federal Electoral [1] Arhivat în , la Wayback Machine., [2] Arhivat în , la Wayback Machine..

Consecințe[modificare | modificare sursă]

Ca o consecință a acestor alegeri, partidele Cardenist, Popular Socialist și Democrat Mexican, și-au pierdut registratura legală și au dispărut, în timp ce Partidul Muncii împreună cu Partidul Verde Ecologist au reușit să consolideze o bază a suportului, care, deși minoritară, a dat o reală forță politică, devenind partide a căror voturi pot ajuta partidele mai puternice în formarea majorității.

De la alegerile Congresului din 1997, niciun partid nu a obținut majoritatea absolută în Camera Deputaților.