Alecu Văcărescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alecu Văcărescu
Anton Chaldek - Alecu Văcărescu.jpg
Portretul lui Alecu Văcărescu de Anton Chladek
Naștere 1767
Deces 1799
Profesie poet
Naționalitate valahă
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Alecu Văcărescu (n. c. 1767 - d. 1799) a fost un poet valah.

Fiul cel mare al lui Ienăchiță, este cel mai talentat dintre Văcărești, dar, din păcate, cele mai multe versuri s-au pierdut, rămînînd doar cîteva trecute într-o „condicuță”, pentru că se considera poet doar pentru sine. A avut un sfîrșit spectaculos: condamnat la moarte sub acuzația că și-ar fi otrăvit o mătușă, a trimis tuturor scrisori disperate pînă în ziua execuției.

Opera sa, fără să fie lipsită de manierismul epocii, se remarcă prin cultul iubirii, scriind o poezie languroasă, de alcov, cu oftaturi artistice. Elogiază femeia, chinurile fericite ale dragostei, jurămintele, ca un adevărat profesionist al iubirii. Femeia trădătoare este mustrată cu o cochetă alintare din partea poetului, care stăpînește stilul de conversație erotică, cu imputări voalate, tachinări și amenințări. Într-o poezie grațioasă dezvoltă motivul oglinzii care, din gelozie, nu reflectă întreaga frumusețe a iubitei (Oglinda cînd ți-ar arăta…)

Alecu Văcărescu a scris poezii grecești, semnate cu pseudonimul "Vacarescologlu", unele influențate de poetul Rigas. Anton Pann le-a popularizat în volumul Poezii deosebite sau Cântece de lume. [1]

„În fruntea literaților profani ai Țării Românești din secolul al XVIII-lea vom găsi, fără îndoială, pe banul Ienăchiță Văcărescu; dar alături cu dânsul stă fiul său cel mare, clucerul Alecu Văcărescu, exilat din țară și dispărut în temnițele Turciei încă de pe la 1796” [2].

Din porunca domnitorului Alexandru Moruzi, Alecu Văcărescu este exilat la Tulcea. El moare în închisoarea de aici, din cauza condițiilor deosebit de aspre ce i-au fost impuse. [3]

[modificare] Legături externe

[modificare] Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi