Albac, Alba
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Albac, Alba | |
| — Comună — | |
| Localizarea în cadrul judeţului | |
|
Localizarea în România |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Alba |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1733 |
| Sate componente | Albac, Bărăşti, Budăieşti, Cioneşti, Costeşti, Dealu Lămăşoi, Deve, După Pleşe, Faţa, Pleşeşti, Potionci, Rogoz, Roşeşti, Ruseşti, Sohodol, Tamboreşti |
| Guvernare | |
| - Primar | Petru Tiberiu Todea (PD, ales) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 53,89 km² |
| Populaţie (2002) | |
| - Total | 2,220 locuitori |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 517005 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Site: Website (ro) | |
Albac (în trecut numită Râul Mare) este o comună din judeţul Alba, Transilvania, România. Are în componenţa sa 16 sate, cu 2.220 de locuitori şi se întinde pe o suprafaţă de 5.389 ha. Satul reşedinţă de comună Albac, este situat pe Valea Arieşului Mare, pe drumul naţional DN 75, la 17 km de Câmpeni.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Atestat documentar pentru prima oară în 1733, sub numele de Râul Mare, Albac a fost sediul unei comune care cuprindea aşezări din amonte, pe o întindere apreciabilă. Cu timpul, crescând populaţia aşezărilor componente, Albac îşi va restrânge treptat arealul, luând naştere alte noi comune.
[modifică] Demografie
Populaţia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.547 | 3.540 | - | - | 7 | - | ||
| 1900 | 5.805 | 5.795 | 9 | 1 | - | - | ||
| 1930 | 3.099 | 3.098 | - | - | - | 1 | ||
| 1966 | 3.539 | 3.538 | - | - | - | 1 | ||
| 2002 | 2.220 | 2.182 | 1 | - | 37 | - | ||
[modifică] Economia
- Prelucrarea lemnului.
- Fabrică de butoaie.
- Creşterea animalelor.
- Nod rutier.
- Exploatări de marmură (în satul Bărăşti).
[modifică] Lăcaşuri de cult
- Mănăstirea Albac (mănăstire de călugări).
- Biserica din lemn făcută de Horea la Albac, mutată în localitatea Băile Olăneşti.
[modifică] Obiective turistice
- Rezervaţia naturală Cheile Albacului (35 ha).
- Bustul lui Horea (dezvelit în 1967), operă a sculptorului Romulus Ladea. Bustul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba [2], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- CIMEC – Cercetări arheologice la Albac
- hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
[modifică] Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ http://www.inmi.ro/lmi/alba.pdf
Albac | Almaşu Mare | Arieşeni | Avram Iancu | Berghin | Bistra | Blandiana | Bucerdea Grânoasă | Bucium | Câlnic | Cenade | Cergău | Ceru-Băcăinţi | Cetatea de Baltă | Ciugud | Ciuruleasa | Crăciunelu de Jos | Cricău | Cut | Daia Română | Doştat | Fărău | Galda de Jos | Gârda de Sus | Gârbova | Hopârta | Horea | Ighiu | Întregalde | Jidvei | Livezile | Lupşa | Lopadea Nouă | Lunca Mureşului | Meteş | Mihalţ | Mirăslău | Mogoş | Noşlac | Ocoliş | Ohaba | Pianu | Poiana Vadului | Ponor | Poşaga | Rădeşti | Râmeţ | Rimetea | Roşia de Secaş | Roşia Montană | Sălciua | Săliştea | Săsciori | Sâncel | Sântimbru | Scărişoara | Stremţ | Sohodol | Şibot | Şona | Şpring | Şugag | Unirea | Vadu Moţilor | Valea Lungă | Vidra | Vinţu de Jos

