Agnesa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Agneza)
Salt la: Navigare, căutare

{{Sfinți |nume=Sf. Agnesa |data_nașterii=291 |data_decesului=304 |sărbătoare=21 ianuarie |venerat_în=Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Americană |imagine=Santa_Agnese_-_mosaico_Santa_Agnese_fuori_le_mura.jpg |dimensiune_imagine=200px |legenda_imaginii=Mozaic al Sf. Agneza în Bazilica Sant'Agnese fuori le mura din Roma |locul_nașterii=Roma? |locul_decesului=Roma |data_beatificării= |locul_beatificării= |beatificat_de= |data_canonizării= |locul_canonizării= |canonizat_de= |însemne=Ramură de palmier, miel |apartenența= |patronaje=Fecioare, logodnice, grădinari |alte_informații_importante= |resturi_pământești_importante=Bazilica Sant'Agnese fuori le mura, Roma |data_suspendării= |controverse=

Sf. Agnesa (d. sec. III/IV) este o sfântă, martiră creștină la Roma.

Cuprins

Viața [modificare]

A fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei ("Sant'Agnese fuori le mura") datează din vremea Împăratului Constantin.

Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri și mulți Părinți ai Bisericii, începând cu Sfântul Ambrozie, i-au cîntat laude.

Despre viața și martiriul Sf. Agneza s-au păstrat puține date sigure. Cele mai vechi izvoare sunt următoarele:

  • Sfântul Ambrozie, De Virginibus, I, 2;
  • Inscripția în marmură a Papei Damasus, la intrarea în mormântul și biserica S. Agnese fuori le mura din Roma
  • Prudentius, Peristephanon', Imnul 14.
  • Passio Sanctae Agnetis, text hagiografic din sec. V, bazat pe tradiția populară

Potrivit acestor mărturii, Agneza era o fată de 12 sau 13 ani care a refuzat numeroase cereri în căsătorie, afirmând că nu poate avea alt Mire decât pe Hristos. Printre pretendenți era și fiul Prefectului Romei, care a fost respins în încercările sale, acesta ca să se răzbune a denunțat-o că este creștină. Astfel Prefectul Sinfronius i-a poruncit să aducă sacrificii zeiței Vesta, fiindcă a refuzat, ca pedeapsă a fost expusă într-un bordel. Singurul tânăr care a încercat să o atingă a fost lovit de orbire, apoi vindecat la rugăciunea Agnezei. Însă nici măcar miracolul nu l-a făcut pe prefect să-și schimbe părerea, astfel Sfânta Agnesa și-a oferit viața ca jertfă lui Cristos la o vărstă atât de fragedă.

Nu este sigur dacă a fost decapitată sau arsă și nici dacă a fost martirizată sub împăratul Valerian (cca. 258) sau sub Dioclețian (cca. 304). A fost înmormântată pe Calea Nomentană.

Tradiția [modificare]

Acest exemplu de nevinovăție a dat naștere unei tradiții, astfel în dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei care sunt oferiți Sfântului Părinte Papa; din lâna lor vor fi țesute palium-urile oferite arhiepiscopilor. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica lui Constantin, în anul 345.

Cult [modificare]

Sărbătorită, în Biserica Catolică, la 21 ianuarie.

Începând din Evul Mediu, Sf. Agneza a fost reprezentată iconografic însoțită de un miel, simbol al nevinovăției ei.

La sărbătoarea ei, în biserica Sf. Agneza din Roma se binecuvântează doi miei, din a căror lână se fac pallium-urile trimise de Papă arhiepiscopilor, ca simbol al funcției lor de păstori.

Bibliografie [modificare]

  • "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1288.
  • "Schott-Messbuch", Freiburg 1962.
  • "Agnes, Saint", in Encyclopaedia Britannica 2002", Standard CD Edition, London 2002.

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agnesa