Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Pagina „OTP” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți OTP (dezambiguizare)
Aeroportul Internațional Henri Coandă
Henri Coanda International Airport.jpg
Cod IATA OTP[1]
Cod ICAO LROP[1]
Coordonate 44°34′16″N, 26°05′06″E[2]
Date de bază
Proprietar
Operator Compania Națională Aeroporturi București S.A.
Suprafață
Altitudine 95 m[2]
Terminale 1
Linii aeriene și operatori 38
Destinații
Pasageri 4.917.952 (2010)
Mărfuri 17.423 t
Trafic de avioane 66.332
Capacitate
(Pasageri pe an)
Angajați
Legături de transport
Distanță până în centrul orașului 16 km
Legături feroviare Gara București
Stradă DN1
Sistem de piste
Pista 1
Unghiul pistei 08L / 26R[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)		 3.500 x 45 m
Suprafața pistei PCN 74 (Asfalt)
Pista 2
Unghiul pistei 08R / 26L[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)		 3.500 x 45 m
Suprafața pistei PCN 74 (Asfalt)

             
modifică Consultați documentația formatului

Aeroportul Internațional Henri Coandă (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (celălalt este Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2010, pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 4.917.952 de pasageri.

Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004 (până atunci s-a numit Aeroportul Internațional Otopeni).

Cuprins

[modificare] Accesul din oraș

Aeroportul este accesibil din București cu ajutorul liniilor de autobuz RATB 783 și 780,[3] care oferă servicii suburbane, cât și cu linia CFR Henri Coandă Expres care leagă Gara de Nord de o stație aflată la 1,2 km de aeroport, de unde călătorii sunt preluați cu autobuzul pentru restul distanței până la terminal[4]. El este situat pe șoseaua București–Ploiești. Există un proiect prin care se urmărește legarea aeroportului cu sistemul de metrou al Bucureștilor, prin construirea unei linii noi legând stația de metrou 1 Mai cu cele două aeroporturi. Acest proiect este în derulare[5], urmând a fi finalizat în 2018.

[modificare] Istorie

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuși, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3.500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.

Modernizările au continuat prin creerea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în anii 1960 a președintelui SUA, Richard Nixon, în România. Mai târziu a fost construită o nouă pistă de 3.500 m, și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35–40 de aeronave pe oră.

În 1992, Aeroportul Otopeni a devenit un mebru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional.

Aeroportul București Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și încă este în proces de dezvoltare. În ultimii zece ani, exclusivitatea în domeniul aeroportuar a fost încheiată mai ales datorită dezvoltării aeroporturilor Cluj-Napoca și Timișoara, care au devenit stații importante pentru TAROM, compania națională românească și Carpatair, o companie din sectorul privat ce operează zboruri din alte orașe ale țării.

Aeroportul Otopeni are un terminal cu două corpuri principale de clădiri (numite in limbaj colocvial, "terminale"), unul pentru plecări și altul pentru sosiri[6]. În martie 2011 s-a extins corpul finger și s-a mărit numărul de porți de îmbarcare la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro.[7]

[modificare] Extinderea

Noul terminal finger

Modernizarea Aeroportului Otopeni a început cu Faza I (1994–1998) ce cuprindea construirea corpului de clădire pentru plecări și a corpului finger și apoi cu Faza a II-a (1999–2007), ce a cuprins reconfigurarea corpului de clădire pentru sosiri, modernizarea turnului de control și extinderea parcării de la suprafață.[8] Faza a III-a a început în 2009, urmând a se finaliza în 2012.[7][9] Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 mil. euro, bani suportați de Aeroportul Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4.500 pasageri/oră, respectiv peste 6 mil. pasageri/an.[7]

În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 mil. pasageri/an.[9]

[modificare] Fuziune aeroporturi

În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 de la 28 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la înființarea Companiei Naționale "Aeroporturi București" - S.A. prin fuziunea Companiei Naționale "Aeroportul Internațional Henri Coandă - București" - S.A. cu Societatea Națională "Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.

[modificare] Rezultate Financiare

Cifra de afaceri

Ministerul Transporturilor este principalul acționar al Aeroportului, cu o participație de 80%, în timp ce Fondul Proprietatea deține 20% din acțiuni.

Aeroportul Henri Coandă va vinde pe bursă 5% din acțiuni până la finele anului 2008.

[modificare] Traficul de pasageri

OTP traffic
An Pasageri (total) Pasageri (zboruri interne) Numărul aterizărilor și decolărilor Cargo (tone)
2005 3.031.719 53.350 16.887
2006 3.513.576 58.053 18.089
2007 4.978.587 410.916 70.588 17.423
2008 5.064.230 497.208 71.137
2009 4.483.661 496.391 72.697
2010 4.917.952 76.966

[modificare] Accidente aviatice

[modificare] Linii aeriene regulate

[modificare] Zboruri internaționale

[modificare] Zboruri interne

  • TAROM (Bacău, Baia Mare, Cluj-Napoca, Constanta, Iași, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș, Timișoara)
  • Carpatair (Timișoara)

[modificare] Vezi și

[modificare] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București

[modificare] Note

  1. ^ a b Browse Airports by Airport IATA Code: O, airportguide.com, accesat 2010-06-16
  2. ^ a b c d Lista cu frecvențele radio omologate in România, flylevel.ro, accesat 2010-06-17
  3. ^ Gară-Aeroport: 40 de minute, adevarul.ro, 19 ianuarie 2009, accesat la 4 martie 2009
  4. ^ Trenurile Henri Coanda Expres circula de miercuri, hotnews.ro, accesat la 4 martie 2009
  5. ^ S-a schimbat traseul magistralei 6 de metrou. VEZI NOUA RUTĂ SPRE AEROPORTUL OTOPENI, realitatea.net, accesat la 16 decembrie 2011
  6. ^ Aeroportul Otopeni se extinde printr-o investitie de 70 mil. euro, 26 Noiembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 16 iulie 2010
  7. ^ a b c Faza a III-a Dezvoltarea si modernizarea AIBO
  8. ^ Nota de fundamentare - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
  9. ^ a b Proiecte prioritare - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
  10. ^ Pierderi la Tarom, evz.ro, accesat la 4 ianuarie 2010
  11. ^ Morgan Stanley va lista Aeroportul Henri Coanda
v • d • m
Aeroporturi în România
Existente
În construcție
Proiectate
Dispărute
v • d • m
Gări, autogări și aeroporturi din București
Gări deschise
Gări închise sau dispărute
Aeroporturi
Alexeni (dezafectat) • Aurel Vlaicu (Băneasa) • Henri Coandă (Otopeni), Pipera (dispărut), Berceni (plănuit)
v • d • m
Aeroporturi, autogări, gări și porturi din România
Aeroporturi
Autogări
Gări
Porturi
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aeroportul_Interna%C8%9Bional_%E2%80%9EHenri_Coand%C4%83%E2%80%9D_Bucure%C8%99ti&oldid=6086845
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi