Aeroportul Internaţional Henri Coandă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Aeroportul Internaţional Henri Coandă
Date Aeroport
Cod IATA OTP
Cod ICAO LROP
Coordonate 44°33′20″N 26°06′08″E / 44.55556, 26.10222
Date de bază
Proprietar
Operator Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A.
Suprafaţă
Altitudine
Terminale 1
Linii aeriene şi operatori 38
Destinaţii
Pasageri 4.978.587 (2007)
Mărfuri 17.423 t
Trafic de avioane 66.332
Capacitate
(Pasageri pe an)
Angajaţi
Legături de transport
Distanţă până în centrul oraşului 16 km
Legături feroviare Gara Bucureşti
Stradă DN1
Sistem de piste
Pista 1
Unghiul pistei 08R/26L
Dimensiunile pistei
(lungime x lăţime)		 3.500x45 m
Suprafaţa pistei PCN 74
Pista 2
Unghiul pistei 08R/26L
Dimensiunile pistei
(lungime x lăţime)		 3.500x45 m
Suprafaţa pistei PCN 74




Aeroportul Internaţional Henri Coandă (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai mare aeroport din România şi unul dintre cele două aeroporturi importante din Bucureşti (celălalt este Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureştiului, în oraşul Otopeni, judeţul Ilfov. În anul 2007 pe Aeroportul Henri Coandă au aterizat 4.978.587 de pasageri.

Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004 (până atunci s-a numit Aeroportul Internaţional Otopeni).

Cuprins

[modifică] Accesul din oraş

Aeroportul este accesibil din Bucureşti cu ajutorul liniilor de autobuz RATB 783 şi 780,[1] care oferă servicii suburbane, cât şi cu linia CFR Henri Coandă Expres care leagă Gara de Nord de o staţie aflată la 1,2 km de aeroport, de unde călătorii sunt preluaţi cu autobuzul pentru restul distanţei până la terminal.[2] El este situat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti. Există un proiect prin care se urmăreşte legarea aeroportului cu sistemul de metrou al Bucureştilor, prin construirea unei linii noi legând Piaţa Victoriei şi cu cele două aeroporturi. Acest proiect este în derulare,[necesită citare] urmând a fi finalizat în 2014.

[modifică] Istorie

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuşi, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus şi un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât şi pentru zboruri externe.

Modernizările au continuat prin creerea unui foaier pentru celebrităţi, odată cu vizita în anii 1960 a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în România. Mai târziu a fost construită o nouă pistă de 3500 m, şi a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35-40 de aeronave pe oră.

În 1992, Aeroportul Otopeni a devenit un mebru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internaţional. În prezent, aeroportul poate prelucra 1000-1200 de pasageri pe oră şi posedă patru poduri aeriene moderne.

Aeroportul Bucureşti Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est şi încă este în proces de dezvoltare. În ultimii zece ani, exclusivitatea în domeniul aeroportuar a fost încheiată mai ales datorită dezvoltării aeroporturilor Cluj-Napoca şi Timişoara, care au devenit staţii importante pentru TAROM, compania naţională românească şi Carpatair, o companie din sectorul privat ce operează zboruri din alte oraşe ale ţării.

[modifică] Fuziune aeroporturi

În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 din data de 28 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la înfiinţarea Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti" - S.A. prin fuziunea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" - S.A. cu Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.

[modifică] Indicatori economici

Cifra de afaceri în anul 2007: 73 milioane Euro[3]

Aeroportul a avut în 2007 un trafic de aproape 4,98 milioane de pasageri, în creştere cu circa 42% faţă de anul precedent, pentru 2008 fiind estimată o creştere de până la 25%.

Ministerul Transporturilor este principalul acţionar al Aeroportului, cu o participaţie de 80%, în timp ce Fondul Proprietatea deţine 20% din acţiuni.

Aeroportul Henri Coandă va vinde pe bursă 5% din acţiuni până la finele anului 2008.

[modifică] Accidente aviatice

[modifică] Linii aeriene regulate

[modifică] Zboruri internaţionale

[modifică] Zboruri interne

  • TAROM (Bacău, Baia Mare, Cluj-Napoca, Constanta, Iaşi, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Timişoara)
  • Carpatair (Timişoara)

[modifică] Linii aeriene low-cost

Majoritatea companiilor low-cost zboară de pe Aeroportul Băneasa din Bucureşti. Aeroportul Internaţional Henri Coandă este folosit in prezent doar de Carpatair cu zboruri de legătură din şi spre Timişoara.

[modifică] Legături externe

[modifică] Note

  1. ^ Alexandru Saulea (19 ianuarie 2009). Gară-Aeroport: 40 de minute. Adevărul. Accesat la data de 4 martie 2009.
  2. ^ E. M. (4 martie 2009). Trenurile Henri Coanda Expres circula de miercuri. Hotnews.ro.
  3. ^ Morgan Stanley va lista Aeroportul Henri Coanda


v • d • m
Aeroporturi în România
Existente
În construcţie
Proiectate
Dispărute
v • d • m
Gări, autogări şi aeroporturi din Bucureşti
Gări deschise
Gări închise sau dispărute
Autogări
Aeroporturi
Alexeni (dezafectat) • Aurel Vlaicu (Băneasa) • Henri Coandă (Otopeni), Pipera (dispărut), Berceni (plănuit)
v • d • m
Aeroporturi, autogări, gări şi porturi din România
Aeroporturi
Autogări
Gări
Porturi
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Henri_Coand%C4%83
Unelte personale