Adrian Săvoiu

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Adrian Savoiu)
Adrian Săvoiu
Date personale
Născut (69 de ani)
Câmpulung-Muscel
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprofesor de limba și literatura română
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București
Activitatea literară
Operă de debutDiscursul oratoric românesc - de la începuturi și până la instaurarea regimului comunist, Editura Coresi, București, (2003)
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adrian Săvoiu (n. 31 octombrie 1954, Câmpulung Muscel) este un profesor, publicist, istoric literar și memorialist român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Descendent al unor vechi moșneni musceleni, s-a născut la Câmpulung-Muscel într-o familie de profesori[1]. A făcut studii gimnaziale și liceale în orașul natal, iar după bacalaureat a urmat Facultatea de Litere din cadrul Universității București, specialitatea română-latină (promoția 1978). Păstrând tradiția familiei, întreaga viață a fost profesor și a predat limba și literatura română.

De la debutul publicistic din anul 1977, a publicat constant articole, studii de istorie și critică literară, eseuri și recenzii în revistele „Manuscriptum”, „Viața Românească”[2],„Jurnalul literar”, „Opt motive”[3], „Literatorul”, „Memoria”, „Limbă și literatură”, „Limba și literatura română”, „Mitropolia Olteniei”, „Revista de istorie a Muscelului”[4], „Evenimentul Muscelean”[5] etc. Din 1984 a fost colaborator la Radio România[6] și a participat la numeroase emisiuni culturale pe teme de istorie  literară ori de evocare a unor personalități culturale.

În anul 1977 a devenit membru al Societății Numismatice  Române, apoi al Societății de Științe Filologice din România, unde a făcut parte din colegiul de redacție al revistei „Limba și literatura română”, publicația societății. Ca recunoaștere a activității publicistice de promovare, dar și de recuperare a valorilor culturale muscelene, a fost numit membru de onoare al Societății de Științe Istorice din România, filiala Muscel.

Pentru majoritatea proiectelor sale a avut un parteneriat permanent cu editurile Art[7][8][9] și Ars Docendi din București, unde și-a publicat cea mai mare parte a volumelor. A îngrijit ediții ale unor scriitori români precum: C. D. Aricescu, Alexandru Odobescu, George Topîrceanu, Anton Holban și Mihai Moșandrei. În calitate de legatar al poetului Mihai Moșandrei a tipărit numeroase articole în care a evocat personalitatea scriitorului și a analizat aspecte ale operei sale. A publicat, folosind arhiva proprie, corespondența primită de Mihai Moșandrei de la diverși scriitori, precum și corespondența trimisă acestuia de unchiul său, poetul Dimitrie Nanu.

Prin volumul Discursul oratoric (de la începuturi și până la instaurarea regimului comunist), apărut în 2003, a umplut un gol într-un domeniu complet marginalizat în timpul regimului comunist: oratoria. O colecție de documente ale timpului (note și impresii de călătorie) este crestomația Câmpulungul în mărturiile vremii (2008), care adună cele mai interesante pagini scrise de călătorii români și străini care au trecut pe aici de-a lungul a peste trei secole. Pe linia aceleiași pasiuni pentru cultura și istoria orașului natal și a Muscelului se înscriu și alte volume ori albume publicate[10][11].

Preocupat de cartografia medievală, a identificat și comentat primele hărți în care apare orașul Câmpulung[12]. Pornit în recuperarea memoriei ascendenților săi direcți, a reconstituit prin documente și  mărturii orale istoria a cinci generații din familia sa. Pentru toate volumele și albumele s-au organizat lansări de carte, cele mai multe la Galeria „Arta” din Câmpulung[13].

În paralel cu activitatea de la catedră, pentru care a primit diploma „Gh. Lazăr clasa I” (cea mai înaltă distincție din învățământul preuniversitar românesc), a avut și alte preocupări în domeniul didactic: a fost formator național, a lucrat în  programul PHARE, iar în cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare din București a elaborat subiectele pentru examenele naționale de capacitate și bacalaureat. Bogata activitate didactică și experiența de profesor  s-au concretizat în alcătuirea unor manuale de limba și literatura română pentru toate clasele de liceu, ghiduri și auxiliare didactice, tipărite la edituri importante (All, Teora, Humanitas, Art[14]). A fost implicat în reforma învățământului profesional și tehnic din România și a scris manuale și ghiduri pentru elevii din Școlile de Arte și Meserii[15].

A participat la numeroase congrese și conferințe, simpozioane naționale și sesiuni de comunicări științifice cu lucrări care s-au publicat ulterior în volume ori reviste de specialitate[16]. A avut colaborări pe teme culturale la Radio Muscel FM[17] și Radio Trinitas.

În anul 2011 Primăria și Consiliul Local Câmpulung i-au acordat titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung-Muscel” pentru „bogata activitate în domeniul literar, didactic și publicistic”[18]. Pentru realizările sale, din anul 2013 figurează în „Who is Who – Enciclopedia personalităților din România”[19].

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

Ediții îngrijite[modificare | modificare sursă]

Antologii[modificare | modificare sursă]

Albume[modificare | modificare sursă]

  • Atlas istoric al orașelor din România. Câmpulung, Editura Enciclopedică, București, 2008, XVIII p. + 9 planșe (colaborator); ISBN 9789734505661
  • Chipuri de odinioară din Muscel (coautor), Editura Ars Docendi, București, 2010, 192 p.; ISBN 9789735584641
  • Ioan Niculescu, Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Muscel. Anul 1893, ediție îngrijită de Adrian Săvoiu, Editura Ars Docendi, București, 2011, 94 p.; ISBN 9789735585419
  • Câmpulung-Muscel – cetatea întemeietorilor de țară (coautor), album în cadrul programului Regio, 2011, 206 p.
  • Prin Câmpulung și pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ștefănescu (coautor), Editura Ars Docendi, București, 2012, 236 p. ISBN 9789735586102
  • Romanian Historical Monuments: from the regions of Arges and Muscel, 1893, Foto by Ioan Niculescu, written by Adrian Săvoiu, Amazon.com , 2012, 96p. (ediție on-line).
  • Colegiul Național Pedagogic ”Carol I” Câmpulung-Muscel. 150 de ani de existență (coautor), Editura Art, București 2017, 260 p. ISBN 9786068948157

Manuale[modificare | modificare sursă]

Titluri[modificare | modificare sursă]

  • 2006 – Diploma „Gheorghe Lazăr clasa I” conferită de Ministerul Educației și Cercetării „pentru merite deosebite în activitatea la catedră”.
  • 2011 – „Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung-Muscel”, titlu conferit de Primăria și Consiliul Local pentru „bogata activitate în domeniul literar, didactic și publicistic”[18]
  • 2011 – „Fiu al Argeșului”, titlu conferit de Consiliul Județean Argeș pentru „prestigiul moral, profesional și civic”.
  • 2013 – ”Certificate of Award” – Who is Who World Society Corp. atestă prin diploma semnată de Ralph Hübner (director general al Who is Who) intrarea în „Enciclopedia personalităților din România - 2013”[19]
  • 2021 – Medalia de Aur Jubiliară „Câmpulung 500” conferită de Primăria Câmpulung.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sterian Pricope , Adrian Săvoiu își lansează o nouă carte la Câmpulung http://www.bitpress.ro/cultura/adrian-savoiu-isi-lanseaza-o-noua-carte-la-campulung-1229044 Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. ^ Viața Românească, nr. 9/2019 http://www.viataromaneasca.eu/revista/2019/09/amintiri-adolescenta-de-pe-nisipul-fierbinte/
  3. ^ „În căutarea lui Petre Țuțea”. Opt motive. 
  4. ^ Spiridon Cristocea , Argeș – dicționar de istorici, Muzeul Județean Argeș, Pitești, 2003, p.258
  5. ^ evenimentulmuscelean (). „Scrisori din Câmpulung de Adrian Săvoiu - „Dar dumneata știi ce e amorul?" Veronica Micle contra lui Titu Maiorescu” (în engleză). Evenimentul Muscelean. Accesat în . 
  6. ^ Adrian Săvoiu - 77 de conferințe radiofonice, accesat în  
  7. ^ „Albumul Colegiul Național Pedagogic Carol I Câmpulung-Muscel. 150 de ani de existență, de Adrian Săvoiu și George Radu”. 
  8. ^ „Antologia fabulei românești, ediție îngrijită de Adrian Săvoiu”. 
  9. ^ „Dincoace de Cortina de Fier. Amintiri, de Adrian Săvoiu”. 
  10. ^ Editura Ars Docendi – prezentări volume http://arsdocendi.ro/t_autor.php?id_autor=167 Arhivat în , la Wayback Machine.
  11. ^ Monumente istorice ale României https://www.amazon.co.uk/Romanian-Historical-Monuments-regions-Muscel/dp/1479179078/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1346183950&sr=8-1
  12. ^ Colecția Muscel / Câmpulung – catalog online http://arsdocendi.ro/wp-content/uploads/Seria-Muscel-si-Arges.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.
  13. ^ Galeria „Arta” - Câmpulung http://www.galeriaarta.ro/index.php?continut=categ&id=4&an=2015
  14. ^ Adrian Săvoiu - - Cartepedia.ro, www.cartepedia.ro 
  15. ^ Paul Cernat, Ofensiva manualelor alternative, în „Observator cultural”, nr.31, sept. 2000 http://www.observatorcultural.ro/Ofensiva-manualelor-alternative-(II)*articleID_5005-articles_details.html
  16. ^ BJAG | Căutări › Căutare Simplă, bjarges.adisan.ro, arhivat din original la , accesat în  
  17. ^ evenimentulmuscelean (). „ADRIAN SĂVOIU: "Treptele unei vieți"” (în engleză). Evenimentul Muscelean. Accesat în . 
  18. ^ a b Primăria municipiului Câmpulung – Cetățeni de onoare 2011 https://www.primariacampulung.ro/cetateni-de-onoare
  19. ^ a b Enciclopedia personalităților din România https://adriansavoiu.files.wordpress.com/2016/01/who-is-who-diploma.jpg

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adrian_Săvoiu&oldid=15973458