Acvilă ţipătoare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acvila ţipătoare Stare de conservare: Vulnerabil
|
|||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||||
| Clasificare ştiinţifică | |||||||||||||||
|
|||||||||||||||
| Nume binomial | |||||||||||||||
| Aquila clanga |
|||||||||||||||
Acvila ţipătoare este o pasăre răpitoare de zi, cu o anvergură a aripilor de peste un metru, declarată monument al naturii.
Acvila ţipătoare este o pasăre răpitoare de zi, cu o lungime de 65 de cm şi o anvergură a aripilor de peste un metru, declarată monument al naturii. Asemenea tuturor vulturilor, aparţine familiei Accipitridae. Poate fi întâlnită în zona din nordul Europei până în Asia şi iarna în sud-estul Europei, Estul Mijlociu şi sudul Asiei. Depune 1-3 ouă într-un cuib construit în copaci. Habitatul obişnuit al acvilei ţipătoare este zona împădurită, unde vânează mamifere mici şi alte mamifere terestre.
Este o acvilă de mărime medie spre mare, foarte asemănătoare cu Acvila Pătată, cu care seamănă la aspectul general. Penele capului şi aripilor sunt de un maro foarte închis şi contrastează cu penajul în general maro (faţă de acvila pătată, care are aceleaşi pene deschise la culoare). Capul îl are mic pentru o acvilă.
Adeseori este prezentă o zonă mai puţin evidentă pe partea exterioară a aripilor, dar o zonă de început albă în formă de lună este un bun indiciu. Puii au pete albe pe aripi.
Cântecul acesteia e asemănător unei lătrături de câine.
