Acid shikimic
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acid shikimic | |||
|
|
|||
| Identificare | |||
|---|---|---|---|
| Număr CAS | 138-59-0 | ||
| Informații generale | |||
| Nume | Acid shikimic | ||
| Alte denumiri | ? | ||
| Formula chimică | C7H10O5 | ||
| Aspect | ? | ||
| Masă moleculară | 174,152 g/mol | ||
| Proprietăți | |||
| Punct de topire | ? | ||
| Punct de fierbere | 185-187 °C | ||
| Hazard | |||
| NFPA 704 | |||
|
|
|||
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||
modifică  |
|||
Acidul shikimic este intâlnit mai ales sub forma anionului shikimat, un important precursor în biochimia plantelor și a microorganismelor. Numele său derivă de la floarea shikimi (Illicium annisatum, Japonia) de unde a fost izolat prima oară.
Joacă un rol important în biosinteza:
- aminoacizilor aromatici fenilalanină și tirosină;
- indolului, a derivaților acestuia și a triptofanului;
- mai multor alcaloizi și alți metaboliți aromatici;
- taninuri, flavonoide și lignine.
Mai nou are aplicație în industria farmaceutică, fiind una din materiile de bază pentru sinteza oseltamivirului. Pe calea aminoshikimatului el se transformă in acid aminoshikimic care este materia primă pentru sinteza inhibitorilor de neuraminidază și dar și a altor medicamente.
