Acid azotos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
acid azotos
Formula structurală
Formula structurală
Trans-nitrous-acid-2D-dimensions.png
Nume IUPAC
Alte denumiri Acid nitros [1]
Identificare
Număr CAS 7782-77-6
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică HNO2
Aspect
Masă molară 47,013 g/mol
Proprietăți
Densitate ~1 g/ml
Starea de agregare lichidă
Punct de topire
Punct de fierbere
Solubilitate
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa) 3,398
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
Hazard C.svg Hazard O.svg
Fraze R
Fraze S
Reglementări mondiale
NFPA 704

NFPA 704.svg

0
4
0
OX
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul azotos (sau acidul nitros) este un acid oxigenat al azotului. Sărurile sale se numesc azotiți, iar un bun exemplu este nitritul de sodiu. Formula chimică a acidului azotos este HNO2. Apare în aer în zonele poluate. Acidul nitros și nitriții (azotiții) sunt substanțe foarte cancerigene. Cel mai cunoscut nitrit este nitritul de sodiu.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Fizice[modificare | modificare sursă]

Acidul azotos este un acid slab aflat în starea de agregare lichidă, instabil, ce poate fi stabilizat doar în formă de soluție apoasă diluată. Descompunerea acidului este favorizată de temperatură, de creșterea concentrației acidului sau de alți factori. Spre deosebire de această proprietate a acidului azotos, sărurile acestuia, numite azotiți sau nitriți sunt foarte stabile.

Chimice[modificare | modificare sursă]

Deși acidul azotos nu poate fi stabilizat decât în soluție, această soluție este puțin stabilă și se descompune lent chiar la 0 °C:

3HNO2 = HNO3 + 2NO + H2O

Reacția de descompunere a acidului azotos nediluat este:

2NHO2 = H2O3 + H2O = NO2 + NO + H2O

Din cauza tendinței foarte mari de descompunere, acidul azotic este foarte reactiv, deși este un acid slab (puțin mai tare decât acidul acetic). Reacțiile calitative ale anionului azotos pun în evidență caracterul oxidant sau reducător al acidului azotos. Anionul azotos se poate reduce foarte ușor la monoxid de azot, protoxid de azot, azot gazos sau amoniac, când este reducător. Reacționând cu acidul azotos, hidrazina se oxidează și în urma reacției rezultă protoxid de azot, azot molecular și amoniac, după reacția:

2N2H4 + 3HNO2 = 2N2O + N2 + NH3 + 4H2O

În reacție cu aminele, acidul azotos le transformă în compuși diazonici. [2]

Reducerea bicromatului de potasiu[modificare | modificare sursă]

Se poate face în mediu acid, cu ajutorul acidului sulfuric diluat. Prima etapă este încălzirea unei soluții diluate de bicromat de potasiu, acidulată cu acidul sulfuric diluat, la care s-a adăugat acid azotos. Se observă trecerea culorii portocalii a bicromatului de potasiu la verde, datorată apariției sulfatului de crom.

K2Cr2O7 + 3HNO2 + 4H2SO4 = Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 3HNO3 4H2O

Obținere[modificare | modificare sursă]

Acidul azotos se poate obține prin dizolvarea în apă a dioxidului de azot și a trioxidului de azot.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Chimie analitică calitativă, de Raluca Ripan, editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 249-250
  • Maria, Brezeanu (1974). Mică enciclopedie de chimie. Editura enciclopedică română. pp. 15 
  • Manual de lucrări practice de chimie anorganică, de Raluca Ripan, editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 318

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ O altă denumire pentru acidul azotic Accesat la data de 29 aprilie 2012
  2. ^ Nitrous acid la enciclopedia britanica Accesat la data de 29 aprilie 2012