Acid azotos
| acid azotos | |||||||
|
|||||||
| Identificare | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Număr CAS | 7782-77-6 | ||||||
| Informații generale | |||||||
| Nume | acid azotos | ||||||
| Alte denumiri | Acid nitros [1] | ||||||
| Formula chimică | HNO2 | ||||||
| Aspect | ? | ||||||
| Masă moleculară | 47,013 g/mol | ||||||
| Proprietăți | |||||||
| Densitate | ~1 g/ml | ||||||
| Starea de agregare | lichidă | ||||||
| Punct de topire | ? | ||||||
| Punct de fierbere | ? | ||||||
| Aciditate (pKa) | 3,398 | ||||||
| Hazard | |||||||
| Clasificare EU | Coroziv-Oxidant | ||||||
| Simbol hazard |   |
||||||
| NFPA 704 | |||||||
|
0
4
0
OX
|
|||||||
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||||
modifică  |
|||||||
Acidul azotos (sau acidul nitros) este un acid oxigenat al azotului. Sărurile sale se numesc azotiți, iar un bun exemplu este nitritul de sodiu. Formula chimică a acidului azotos este HNO2. Apare în aer în zonele poluate. Acidul nitros și nitriții (azotiții) sunt substanțe foarte cancerigene. Cel mai cunoscut nitrit este nitritul de sodiu.
Cuprins |
Proprietăți [modificare]
Fizice [modificare]
Acidul azotos este un acid slab aflat în starea de agregare lichidă, instabil, ce poate fi stabilizat doar în formă de soluție apoasă diluată. Descompunerea acidului este favorizată de temperatură, de creșterea concentrației acidului sau de alți factori. Spre deosebire de această proprietate a acidului azotos, sărurile acestuia, numite azotiți sau nitriți sunt foarte stabile.
Chimice [modificare]
Deși acidul azotos nu poate fi stabilizat decât în soluție, această soluție este puțin stabilă și se descompune lent chiar la 0 °C:
- 3HNO2 = HNO3 + 2NO + H2O
Reacția de descompunere a acidului azotos nediluat este:
- 2NHO2 = H2O3 + H2O = NO2 + NO + H2O
Din cauza tendinței foarte mari de descompunere, acidul azotic este foarte reactiv, deși este un acid slab (puțin mai tare decât acidul acetic). Reacțiile calitative ale anionului azotos pun în evidență caracterul oxidant sau reducător al acidului azotos. Anionul azotos se poate reduce foarte ușor la monoxid de azot, protoxid de azot, azot gazos sau amoniac, când este reducător. Reacționând cu acidul azotos, hidrazina se oxidează și în urma reacției rezultă protoxid de azot, azot molecular și amoniac, după reacția:
- 2N2H4 + 3HNO2 = 2N2O + N2 + NH3 + 4H2O
În reacție cu aminele, acidul azotos le transformă în compuși diazonici. [2]
Reducerea bicromatului de potasiu [modificare]
Se poate face în mediu acid, cu ajutorul acidului sulfuric diluat. Prima etapă este încălzirea unei soluții diluate de bicromat de potasiu, acidulată cu acidul sulfuric diluat, la care s-a adăugat acid azotos. Se observă trecerea culorii portocalii a bicromatului de potasiu la verde, datorată apariției sulfatului de crom.
- K2Cr2O7 + 3HNO2 + 4H2SO4 = Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 3HNO3 4H2O
Obținere [modificare]
Acidul azotos se poate obține prin dizolvarea în apă a dioxidului de azot și a trioxidului de azot.
Bibliografie [modificare]
- Chimie analitică calitativă, de Raluca Ripan, editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 249-250
- Maria, Brezeanu (1974). Mică enciclopedie de chimie. Editura enciclopedică română. pp. 15
- Manual de lucrări practice de chimie anorganică, de Raluca Ripan, editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 318
Referințe [modificare]
- ^ O altă denumire pentru acidul azotic Accesat la data de 29 aprilie 2012
- ^ Nitrous acid la enciclopedia britanica Accesat la data de 29 aprilie 2012
