Academia limbii ebraice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Academia de limba ebraică)
Salt la: Navigare, căutare

Coordonate: 31°46′20.34″N 35°11′54.71″E / 31.7723167°N 35.1985306°E / 31.7723167; 35.1985306

Sediul Academiei limbii ebraice în campusul Givat Ram al Universităţii Ebraice din Ierusalim

Academia de limba ebraică (în ebraică: הָאָקָדֶמְיָה לַלָּשׁוֹן הָעִבְרִית, HaAkademya laLashon ha'Ivrit) este, potrivit legilor din Statul Israel, instituția supremă consacrată cultivării și studiului limbii ebraice Ea a fost înființată de guvernul israelian în anul 1953, fiind continuatoarea „Comitetului limbii ebraice” existent din 1905.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitetul limbii ebraice 1905- 1953[modificare | modificare sursă]

În anul 1889 Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922) și alți promotori ai reînvierii limbii ebraice vorbite din organizatia Safá brurá („Limbă limpede”) au înființat la Ierusalim , în timpul dominației otomane, un comitet literar care și-a propus adunarea și publicarea de cuvinte ebraice.[1] Comitetul s-a dizolvat in 1891, și a fost resuscitat abia în anul 1905,din inițiativa Asociației profesorilor și învățătorilor din Eretz Israel (Palestina istorică), sub numele de „Comitetul limbii ebraice” - „Vaad halashon haivrit”. Acesta era format din Eliezer Ben-Yehuda, profesorul și filologul David Yellin (1864-1941), profesorul Eliyahu Sapir (1869-1911), medicul dr.Aharon Meir Mazya (1858-1930), rabinul si activistul sionist Yehiel Michal Pines (1843-1913) și profesorul Haim Arye Zuta (1868-1939) care îndeplinea funcția de secretar.[2]

Ben Yehuda a publicat în gazetele sale mai multe liste de cuvinte noi adoptate de comitet. În anii 1912-1928 dezbaterile Comitetului și listele de cuvinte au apărut într-o publicație proprie „Zikhronot Vaad Halashon” (Procesele verbale ale Comitetului limbii). Comitetul a dezbătut asupra pronunțării limbii și a principiilor de stabilire a termenilor ebraici ce urmau să înlocuiască pe cei străini. Prima listă de cuvinte publicată a cuprins nume de plante, articole de îmbrăcăminte, alimente, piese de mobilă, și geografie. [3] Primul război mondial care a afectat Palestina ca parte a Imperiului Otoman beligerant a dus la întreruperea activității Comitetului, aceasta fiind reluată odată cu cucerirea Palestinei de către armata britanică în anii 1917-1918. Un timp el s-a numit Midrash Halashon (Școala limbii). În timpul regimului Mandatului britanic pentru Palestina, pe care Regatul Unit l-a primit de la Liga Națiunilor în baza unei platforme care prevedea instituirea unui Cămin Național pentru poporul evreu în Palestina, ebraica a căpătat statutul de limbă națională a evreilor în Palestina. Drept consecință ea a fost recunoscută de autoritățile mandatare britanice ca limbă oficială a Palestinei, alături de arabă și engleză. Totuși Comitetul limbii ebraice nu a beneficiat de un suport financiar din partea forurilor conducătoare ale colectivității evreiești palestiniene Ishuv, ci era finanțat prin donații.

Decesul lui Ben-Yehuda a paralizat activitatea Comitetului până în 1924, când poetul Haim Nahman Bialik s-a așezat în Palestina și a devenit co-președinte al Comitetului, alături de Yellin si Mazya. Comitetul și-a lărgit cu elan sfera și ritmul de activitate, recrutând noi membri și colaboratori, între editori, ziariști, filologi și scriitori. Începând din 1928 el a publicat revista trimestrială Leshonenu (Limba noastră) și a publicat liste si vocabulare profesionale cuprinzând 30,000 de termeni în 60 de domenii profesionale.

Academia limbii ebraice, 1953[modificare | modificare sursă]

Activitatea Comitetului limbii ebraice a fost tulburată în anii Războiului arabo-evreiesc in Palestina in anii 1948-1949, mai ales ca cartierele evreiești ale Ierusalimului s-au aflat mult timp blocate de forțele arabe. În timpul războiului în octombrie 1948 un comitet preliminar a fost insarcinat să pregătească întemeierea unei Academii a limbii ebraice, după modelul unor academii ale limbii din alte țări. În ianuarie 1949 premierul israelian David Ben Gurion a asistat la inaugurarea instituției academice oficiale, care a fost instituționalizată prin lege abia în august 1953. În fruntea Academiei s-a aflat ebraistul Naftali Herz Tur Sinai, profesor la Universitatea Ebraică și președintele până atunci al Comitetului limbii ebraice. Se pare că decalajul până la adoptarea legii s-a datorat disputelor aprige în jurul numelui ales pentru acest for oficial al limbii ebraice. Ben Gurion, ca și Moshe Sharet, se opuneau numelui străin de „academie”, în timp ce alte personalități precum Yosef Ghedalya Klausner nu vedeau drept o scădere folosirea în acest caz a unui termen internațional. În cele din urmă membrii Academiei au pus in vedere guvernului ca legea prevede dreptul instituției de a se auto-denumi. În 1953 cînd a fost adoptat numele de Academia limbii ebraice, ea cuprindea 15 membri.

Sediul și structura Academiei[modificare | modificare sursă]

Sediul Academiei se află în campusul din Ghivat Ram al Universității Ebraice din Ierusalim. Statutul Academiei cuprinde trei obiective principale:

1. adunarea si cercetarea tezaurului de cuvinte al limbii ebraice din toate epocile și în toate nivelele.
2. studiul structurii, istoriei și fazelor evoluției limbii ebraice
3. dirijarea direcțiilor de dezvoltare a limbii ebraice, potrivit cu spiritul ei, cu necesitățile și cu posibilitatile ei în toate domeniile teoretice și practice, în ceea ce privește tezaurul lexical, gramatica, scrisul, ortografia și transcripția cuvintelor străine.

Din anul 1993 președintele Academiei limbii ebraice este profesorul Moshe Bar-Asher. Academia limbii ebraice numără între 15-23 membri proper. De asemenea ea mai cuprinde și un număr de membri consilieri și membri de onoare, majoritatea din străinătate. Membri sunt aleș din rândurile ebraiștilor - linguiști sau filologi, de asemenea scriitori, poeți și traducători. Orice persoană interesată este autorizată să se adreseze Academiei limbii cu întrebări și cereri de lămurire în subiecte de limba și poate primi un răspuns oficial din partea Academiei.

Academia se întrunește de cinci ori pe an. Exista trei comitete permanente si centrale: cel pentru gramatică, cel pentru terminologia științifica și tehnică și comitetul pentru cuvinte de uz general. De asemenea există comitete profesionale pentru diferite domenii. Toate propunerile sunt aduse spre aprobare adunării generale a membrilor.

Academia poseda și un personal de cercetători ai ebraicei și ai limbilor înrudite cu ea, care participă la proiectul Dicționarului Istoric al Limbii Ebraice, de asemenea un secretariat științific, care comunică cu marele public. Secretariatul furnizează publicului și radiodifuziunii opiniile Academiei.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ situl Academiei limbii ebraice
  2. ^ situl Academiei limbii ebraice
  3. ^ situl Academiei limbii ebraice