Abruptul prahovean Bucegi
| Abruptul prahovean Bucegi | |
|
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
|
|
Imagine din rezervație |
|
| Localizarea rezervației pe harta țării | |
| Poziția | |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Bușteni Sinaia |
| Coordonate | Coordonate: [1] |
| Suprafață | 3.478 ha |
| Înființare | 1943[2], declarat în 2000 |
| modifică |
|
Abruptul prahovean Bucegi este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al orașelor Bușteni și Sinaia.[3]
Cuprins |
Descriere [modificare]
Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privund aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4], este inclusă în Parcul Natural Bucegi și se întinde pe o suprafață de 3.478 hectare.[5]
Aria protejată reprezintă o zonă cu un relief diversificat, cu abrupturi stâncoase, creste, văi glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri; păduri, poiene, pajiști și pășuni; cu floră și faună specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi.[6]
Floră și faună [modificare]
Floră [modificare]
Flora rezervației este constituită din specii lemnoase de arbori și arbusti. brad (Abies), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), zâmbru, frasin (Fraxinus), jneapăn (Pinus mugo), salcie pitică (Salix retusa), afinul sau merișorul de munte (Vaccinum myrtillus L.), ienupăr (Juniperus communis), alun (Corylus avellana);
La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite specii floristice rare, dintre care: floarea de colț (Leontopodium alpinum Cass), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), smârdar (Rhododendron kotschyi), iederă albă (Daphne blagayana), argințica (Dryas octopetala), sângele voinicului (Nigritella rubra), angelică (Angelica archangelica), mac galben (Glaucium flavum), limba cucului (Botrychium lunaria), iarbă roșioară (Silene acaulis), ghințură galbenă (Gentiana lutea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), piciorul cocoșului (Ranunculus repens L.), ferigă de piatră (Cysptopteris alpina), micsandră de munte (Erysimum officinalis).[7]
Faună [modificare]
Fauna este una diversificată și este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, insecte și reptile, astfel:
- mamifere cu specii de: cerb (Cervus elaphus), capră neagră (Rupicapra rupicapra), căprioară (Capreolus capreolus), urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), râs (Lynx lynx), vulpe (Vulpes vulpes crucigea), veveriță (Sciurus carolineansis);
- păsări: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), vultur pleșuv sur (Gyps fulvus), corb (Corvus corax), șorecarul comun (Buteo jamaicensis), mierla de piatră (Monticola saxatilis), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), lăstun mare (Apus apus), fâsă de munte (Anthus spinoleta).[8]
- reptile: șarpele fin, șopârlă de nisip, șopârlă de zid, șopârlă vivipară, viperă de poiană, viperă comună;
Obiective turistice aflate în vecinătate [modificare]
Arii protejate [modificare]
- Arinișul de la Sinaia - Cumpătul (32,10 ha), rezervație naturală de tip floristic și faunistic situată în apropierea cartierului Cumpătul din Sinaia.
- Locul fosilifer Plaiul Hoților (6 ha), arie protejată ce adăpostește în flișuri cretacice importante depozite de faună fosilă.
- Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), arie naturală de tip geologic, floristic și faunistic aflată pe teritoriul administrativ al orașului Sinaia.
Lăcașuri de cult [modificare]
- Mănăstirea Sinaia (monument istoric, complex monahal de călugări) așezământ religios construit în secolul al XVII-lea, ctitoria spătarului Mihail Cantacuzino, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino.
- Mănăstirea Caraiman din Poiana Palanca, Bușteni
- Biserica Domnească din Bușteni, lăcaș de cult construit în anul 1889, ctitoria regelui Carol I și a reginei Elisabeta a României.
Castele [modificare]
- Castelul Peleș din Sinaia, monument istoric construit între anii 1873-1914 la dorința regelui Carol I al României și reprezintă unul din cele mai importante clădiri istorice din țară
Din anul 1903 castelul devine reședința de vară a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria
- Ansamblul Castelului Cantacuzino din Zamora (cartier al orașului Bușteni), monument istoric construit în anul 1910
Muzee [modificare]
- Casa memorială Cezar Petrescu din Bușteni, clădire monument istoric construit între anii 1914-1918 ce adăpostește o impresionantă bibliotecă și mai multe obiecte ce au aparținut romancierului.
- Casa memorială George Enescu (Vila Luminiș) din Sinaia construită între anii 1923-1926[9]
Căi de acces [modificare]
- Drumul european (E60) - Ploiești - Câmpina - Breaza - Sinaia (dinspre București)
- Drumul european (E60) - Predeal - Azuga - Bușteni (dinspre Brașov)
Galerie foto [modificare]
Specii floristice [modificare]
Specii faunistice [modificare]
Vezi și [modificare]
- Rezervație naturală
- Lista rezervațiilor naturale din județul Prahova
- Listă de rezervații naturale din România
Legături externe [modificare]
Note [modificare]
- ^ Google Earth
- ^ Cjph.ro - Consiliul Județean Prahova - J.C.M. 965/1943 (legiferarea rezervației naturale Abruptul prahovean Bucegi), accesat la 27 martie 2012
- ^ ProtectedPlanet.net - Abruptul prahovean Bucegi - delimitarea ariei protejate, accesat la 27 martie 2012
- ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, accesat la 27 martie 2012
- ^ Apmph.anpm.ro - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - A.P.M. Prahova - arii protejate, accesat la 27 martie 2012
- ^ Carpati.org - Ghid montan - Munții Bucegi, accesat la 27 martie 2012
- ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României, accesat la 27 martie 2012
- ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României, accesat la 27 martie 2012
- ^ Welcometoromania.ro - Casa memorială George Enescu de la Sinaia, accesat la 29 mai 2012
|
|||||||||||||||||||||||