Abaddon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

În Vechiul Testament, Abaddón (ebraică: אֲבַדּוֹן‎, 'Ǎḇaddōn - distrugere) este locul distrugerii, al morții ,împărăția morților. În Apocalipsa după Ioan este un îngerul pustiitor din adancuri, regele lăcustelor din iad, al sufletelor rele ce chinuiesc pe oameni. Numele grecesc e Apollion, în Vulgata nimicitorul (Exterminans), în literatura rabinică reprezintă o parte din cele patru părți ale iadului (Iov 26, 6, 28,22,31,12, apocalipsa 9,11