Aaron Aaronsohn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aharon Aharonson אהרן אהרונסון
Născut(ă) Aaron Aaronsohn
1876
Bacău, România
Deces 15 mai 1919, (43 de ani)
Marea Mânecii
Cauza decesului Accident aviatic
Domiciliu Zichron Yaakov, Palestina
Etnicitate evreiască
Cetățenie 1.otomană,2.palestiniană
Educație Facultatea de agronomie și agricultură din Grignon
Ocupație agronom, botanist, militant sionist, spion
Ani de activitate 1895-1919
Organizație mișcarea subterană antiotomană „Nili”
Lucrări remarcabile Cercetări asupra agriculturii și botanicii din Palestina
Religie mozaică
Părinți Efraim Fishel Aharonson
Frați Alexander, Sara, Tzvi, Shmuel, Rivka

Aaron Aaronsohn (n. 1876, Bacău – d. 15 mai 1919) a fost un agronom, botanist și militant sionist evreu palestinian , originar din România. A condus o rețea de spionaj în sprijinul efortului militar britanic în Palestina, în confruntarea cu Imperiul Otoman, în timpul Primului război mondial

Biografie[modificare | modificare sursă]

Aaron Aaronsohn s-a născut în anul 1876, în orașul Bacău, dar la vârsta de 6 ani s-a mutat împreună cu familia în Palestina, pe atunci parte a Imperiului Otoman. Părinții săi, Efraim Fishel Aharonson și soția sa, s-au aflat printre fondatorii așezării Zichron Yaakov, una dintre primele colonii agricole evreiești din Palestina. Era cel mai mare dintre cei șase copii ce supraviețuiseră în familia Aharonson. Patru din ei erau născuți încă în România: în afara lui Aharon - Alexander, Sara și Tzvi. Copiii mai mici, Shmuel si Rivka, s-au născut la Zichron Yaakov.

Între anii 1893-1895, a studiat agronomia și agricultura la Grignon, în Franța primind o bursă din partea baronului Edmond de Rothschild care sprijinea în acea perioadă reînvierea agriculturii și așezării evreiești în Palestina.

În anul 1895, a fost angajat ca agronom de către baronul Edmond de Rothschild la Metullah, însă curând și-a dat demisia. El a făcut explorări intensive ale florei și faunei din Orientul Mijlociu, cartografiind Palestina din punct de vedere al botanicii. După un scurt timp petrecut în Anatolia, Aharonson s-a întors pentru a deschide un laborator agronomic la Zichron Yaakov. În anul 1906 a descoperit la Rosh Pina, o specie de grâu sălbatic (Triticum dicoccum dicoccoides), apoi la poalele Muntelui Hermon încă o specie numită Triticum monococcum aegilopoides. Acestea au fost recunoscute în lumea științifică ca strămoșii grâului cultivat ("grâul mamă") sau cel puțin identice cu specia de grâu care a crescut în Palestina și Egiptul antic acum 2000 de ani. Prin această descoperire, Aaronsohn s-a făcut cunoscut în întreaga lume. În anul 1904 și 1908 s-a alăturat Aaronsohn la expediții științifice conduse de geologul german Max Blanckenhorn de la Universitatea Marburg, care cerceta straturile geologice și natura din regiunea Văii Iordanului și Mării Moarte. Cercetările acestea erau sprijinite de mișcarea sionistă și finanțate de sultanul Abdul Hamid al II-lea, care era interesat în descoperirea de bogății naturale și de aprecierea potențialului lor economic. În anul 1909, a fost invitat de Ministerul american al Agriculturii, iar cu sprijinul financiar al acestuia a înființat o mare stație de cercetare agricolă la Atlit, unde a creat o bibliotecă și a creat o bază de date asupra florei din regiune. Impresionat de munca lui Aaronsohn la Atlit, guvernatorul militar otoman al Siriei, Camal Pașa, a acceptat să-l primească în audiență la Ierusalim și să-l numească în fruntea campaniei de combatere a plăgii lăcustelor din anul 1915.[1]

Activitatea de spionaj și politică[modificare | modificare sursă]

Casa memorială Aaronsohn la Zichron Yaakov

Aaron Aaronsohn a fost ,în timpul primului război mondial fondatorul și conducătorul unei rețele de patrioți evrei din Palestina care au spionat în favoarea Marii Britanii, de teama unui tratament asemănător celui aplicat armenilor și în speranța că după ce Marea Britanie va reuși să înfrângă Turcia și să cucerească Palestina, va ține seama de contribuția evreilor la efortul ei militar și va sprijini cauza sionistă. Potrivit cuvintelor colonelului Walter Harold Gribbon, care a servit ca responsabil al serviciului de inteligență britanic în Orientul Apropiat in cadrul Ministerului de război britanic, "mai ales datorită informațiilor transmise de rețeaua Aaronsohn, a putut generalul Allenby să comande campania sa în Palestina cu atâta succes" [2].

Din această rețea, numită "Nili" au făcut parte prietenii și rudele lui Aaron, între care fratele său Alexander si organizația sa de „Ghideoniți”, și sora lor, Sara. Autoritățile otomane au descoperit rețeaua, care își trimitea mesajele,între altele, prin mijlocirea unor porumbei curieri, și au arestat mulți dintre membrii ei, printre care și pe sora lui Aaron Aaronsohn, Sara Aaronsohn. Turcii au supus-o torturilor vreme de trei zile ca să trădeze numele membrilor organizației, însă ea și-a pus capăt vieții cu un revolver, fără să le destăinuie vreun secret. Și bătrânul lor tată a fost supus bătăilor, uneori în fața fiicei sale, și a rămas cu o grea tulburare psihică.[3] Aaron rămăsese în străinătate , unde fusese trimis pentru a obține ajutoare în scopul luptei contra lăcustelor,și așa a scăpat cu viață. Autoritățile militare otomane au luat stăpânirea asupra stației agricole de la Atlit, arzând biblioteca lui Aaronson, manuscrisele precum și prețiosul sau ierbar.[4]

Pe baza informațiilor furnizate Armatei Britanice de către rețeaua "Nili", generalul Edmund Allenby a fost capabil să declanșeze un atac surpriză la Beersheba și să înfrângă apărarea otomană din Gaza.

După primul război mondial, Haim Weizmann l-a chemat pe Aaronsohn pentru a reprezenta pe evreii din Palestina la Conferința de Pace de la Versailles. Aaronson a fost ales în Comitetul reprezentanților Vaad Hatzirim care a fost prima adunare reprezentativă a evreilor în Palestina . El a murit într-un accident aviatic deasupra Mării Mânecii la data de 15 mai 1919 în timpul unui zbor de la Londra la Paris . Cercetările sale asupra florei din Palestina și Transiordania, precum și notele sale zilnice au fost publicate postum. Nu a fost căsătorit și nu a avut copii.

In Memoriam[modificare | modificare sursă]

  • După numele său a fost denumită așezarea de tip moshavá Kfar Aharon, întemeiată în anul 1929 și care, ulterior, a devenit moshav, iar apoi cartier al orașului israelian Nes Tziona
  • Îi poartă numele și cea dintâi clădire a Facultății de agronomie din orașul israelian Rehovot, existenta inca lângă intrarea principală în campus.
  • Străzi în diferite orașe din Israel îi poartă, de asemenea, numele.
  • 1927 - Botanistul evreu palestinian Alexander Eig a denumit planta Aaronsohnia Factorovskyi pe care a identificat-o în Deșertul Iudeei, în cinstea colegilor săi Aharon Aaronsohn și Eliezer Faktorovski (Faktori).
  • Casa memorială Aaronsohn a fost restaurată pe strada Hameyassdim 40 din Zihron Yaakov

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Aaronsohn este autorul mai multor lucrări pe teme de agronomie și anume:

  • Cercetări asupra agriculturii și botanicii din Palestina (1910) - în care descria fauna acestui ținut.
  • Reliquiae Aaronsohnianae (1940)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ronald Florence - Lawrence and Aaronsohn: T. E. Lawrence, Aaron Aaronsohn, and the Seeds of the Arab-Israeli Conflict, 2007, Viking Adult, ISBN 978-0-670-06351-2.
  • Molecular Genetic Maps in Wild Emmer Wheat
  • Patricia Goldstone - Aaronsohn's Maps: The Untold Story of the Man Who Might Have Created Peace in the Middle East. San Diego: Harcourt, 2007. [August 2007]
  • Chaim Herzog - Heroes of Israel, 1989, Little Brown and Company, Boston ISBN 0-316-35901-7
  • Shmuel Katz - The Aaronsohn Saga, 2007, Gefen Publishing House, Jerusalem ISBN 978-965-229-416-6

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hemda Ben-Yehuda,Kemper Fullerton et al. 1918, p. 39
  2. ^ Keith Jeffery The Secret History of MI6: 1909-1949
  3. ^ Hemda Ben-Yehuda,Kemper Fullerton et al. 1918, p. 44
  4. ^ Hemda Ben-Yehuda,Kemper Fullerton et al. 1918, p. 42-43