Asociația Generală a Inginerilor din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la AGIR)
Asociația Generală a Inginerilor din România
Înființare1918
LocațieBucurești, România
PreședinteMihai Mihăiță
https://www.agir.ro/

Asociația Generală a Inginerilor din România (acronim: AGIR) este o organizație profesională neguvernamentală a inginerilor din România, de utilitate publică[1].Ca scopuri este echivalentă cu asociații ca VDI din Germania.

Obiective[modificare | modificare sursă]

  • să contribuie la recunoașterea rolului profesiei de inginer ca factor determinant în evoluția tehnica si economica a societății romanești;
  • sa participe la programe de cercetare, de educație si alte programe, cu finanțare interna si externa;
  • sa sprijine libera inițiativa, organizarea de activități de consultanta, expertiza, perfecționare, formare si reconversie profesionala prin cursuri si altele asemenea, în scopul adaptării inginerilor la cerințele pieței muncii;
  • sa organizeze si sa participe la activități de educație continua inginereasca;
  • sa sprijine dezvoltarea cercetării știintifice;
  • sa organizeze dezbateri profesionale prin conferințe, simpozioane, seminarii;
  • sa acorde anual Premii AGIR celor mai valoroase lucrări, cu caracter original, etc[2].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Anghel Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
Spiru Haret a fost un matematician, astronom și pedagog român de origine armeană,[3][4] renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori.
Insigna de membru ASIT (Ø 14 mm)
Legitimație de membru ASIT

În România, asociații profesionale ale inginerilor încep să apară încă din secolul al XIX-lea, când în 1876 se înființează Societatea de Ingineri și Arhitecți, însă prima asociație viabilă a fost Societatea Politehnică, înființată în 1881 cu ocazia inaugurării căii ferate Buzău-Mărășești, prima cale ferată din România proiectată și executată de ingineri români. Primul președinte al Societății Politehnica a fost Ștefan Fălcoianu, președinte de onoare fiind Dimitrie A. Sturdza. Ulterior, printre președinți s-au numărat personalități ca Anghel Saligny și Elie Radu.

În 1918 s-a înființat la Iași Asociația Generală a Inginerilor din România. Scopul declarat a fost „organizarea și sporirea cunoștințelor și puterii de muncă a inginerilor (...), pentru a aduce cel mai mare folos în opera de refacere a țării (...), solidaritatea și susținerea intereselor profesionale ale acestora”. Primul președinte al AGIR a fost Gheorghe Balș, iar unul din următorii a fost Nicolae Vasilescu-Karpen.

În anul 1949 cele două asociații fuzionează sub denumirea de Asociația Științifică a Tehnicienilor (AST), președinte fiind academicianul Nicolae Profiri, care în acel moment era președintele atât al Societății Politehnica, cât și al AGIR. Numele asociației a fost schimbat între anii 1951 - 1962 în Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT), iar între anii 1962 - 1989 în Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor (CNIT)[5].

În 1990 asociația și-a reluat numele de „Asociația Generală a Inginerilor din România”.

În decursul timpului, asociațiile inginerești au fost sprijinite de personalități ca Spiru Haret, Ion I. C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, Constantin F. Robescu, Traian Lalescu, Gheorghe Țițeica, Nicolae Zane[6], George Nestor P.E..

Organizare[modificare | modificare sursă]

Mihai Mihăiță, președinte al AGIR, Tiberiu Dimitrie Babeu președinte al AGIR, Sucursala Timiș cu delegații participanți la congres în anul 2005 și Mircea Bejan președinte al AGIR, Sucursala Cluj

.

AGIR este constituită din filiale teritoriale, societăți profesionale sau cercuri in funcție de probleme de interes comun, profil profesional, loc de muncă, sau după oricare alte criterii, acceptate de comun acord conform statutului. Filialele, societățile si cercurile colaborează si se ajuta reciproc in organizarea si realizarea de activități[7][8].

Organul de conducere ale filialei, sucursalei, societății de specialitate este Adunarea Generală, convocată cel puțin o dată pe an. Între Adunările Generale filialele, sucursalele, societățile de specialitate sânt conduse de un comitet format din președinte, vicepreședinte și secretar. Adunarea generală alege președintele AGIR si pe ceilalți membri ai Consiliului Director pentru o perioada de patru ani[2].

Activitate actuală[modificare | modificare sursă]

Actual AGIR este înscrisă în baza de date a Comisiei Europene ca potențial partener în proiecte vizând domeniile inginerești și educaționale. Dispune de o bibliotecă cu 22000 de titluri, între care Encyclopædia Britannica, Lexiconul Tehnic Român. Dispune de următoarele publicații:[9]

  • Ziarul Univers ingineresc, bilunar de informare[10].
  • Buletinul A.G.I.R., trimestrial editat de Editura AGIR, conținând lucrări prezentate de la diferite manifestări științifice.
  • Anuarul A.G.I.R., cuprinzând materiale despre evenimentele legate de AGIR.

Distincții oferite[modificare | modificare sursă]

Recunoașterea activității în domeniul ingineresc se face de către AGIR prin:

  • Premiul AGIR se acordă anual pentru lucrări deosebite, proiecte, realizări sau tratate de înalt nivel tehnico-științific.
  • Medalia Premiul de excelență care se acordă personalităților care au contribuit substanțial la dezvoltarea asociației.
  • Medalia AGIR, care se acordă persoanelor cu activitate deosebită în asociație sau/și în domeniul ingineresc.

Premiul AGIR[modificare | modificare sursă]

Premiul AGIR instituit în 1995, este decernat anual în 14 septembrie, de Ziua inginerului român[11], pentru anul precedent. Secțiunile competiției sunt:

Pot fi înscrise în competiție lucrări inginerești deosebite (concepute, proiectate și neapărat aplicate/puse în funcțiune), și cărți originale, de înalt nivel tehnico-științific.

În cazul lucrărilor inginerești realizate și aplicate, pentru fiecare propunere trebuie prezentat un dosar care va cuprinde:

  • nota de prezentare din partea instituției realizatoare, în care se vor preciza obiectivul lucrării, caracterul de noutate, rezultate tehnico-economice;
  • documentația tehnică reprezentativă;
  • atestarea din partea societăților beneficiare privind punerea în funcțiune, respectiv lansarea în producție de serie în anul precedent, precum și rezultatele tehnico-economice obținute.

În cazul cărților sunt necesare:

Nu se acceptă manuale, cursuri - indiferent de nivelul lor, monografii și lucrări care nu au un grad tehnico-științific ridicat și caracter de originalitate[12][13][14].

Premiul Elisa Leonida Zamfirescu[modificare | modificare sursă]

Elisa Leonida Zamfirescu

Cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea Elisei Leonida Zamfirescu, prima femeie membru al AGIR și una dintre primele femei inginer din lume, AGIR va decerna începând de anual acesta un premiu[15].

Activități[modificare | modificare sursă]

Mihai Mihăiță, președinte al AGIR, președinte al ASTR și Tiberiu Dimitrie Babeu, președinte al Sucursalei AGIR Timiș, membru fondator al ASTR, la SINGRO 2016

Organizări de simpozioane[modificare | modificare sursă]

Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni[modificare | modificare sursă]

Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni (SINGRO) este o sesiune de comunicări științifice organizată o dată la doi ani, cu scopul de a facilita schimbul de experiență între inginerii români din lume, fără a exclude alte persoane cu preocupări compatibile.[16]

Cea de a XII-a ediție a SINGRO, cu tema „Soluții pentru un oraș inteligent”, a avut loc la Craiova, la 89 septembrie 2016, fiind organizată în colaborare cu Universitatea din Craiova.[16][17][18][19] La simpozion au participat ingineri din România, Republica Moldova, Franța, Elveția și Bulgaria. Au transmis mesaje ingineri români, absolvenți ai Facultății de Electrotehnică din Craiova, stabiliți în SUA, Canada, Germania și Australia.[20][21].

În 10.11.2004 la Timișoara, Societatea de Protecție împotriva Focului, Sucursala Timiș AGIR organizează în colaborare cu partenerii acesteia printre care și Facultatea de Construcții Timișoara, unde a avut loc activitatea, Conferința cu participare internațională „Calitatea materialelor, construcțiilor și instalațiilor – cerință esențială de protecție la foc” ocazie cu care apare și volumului cu lucrările conferinței și Ziarul „Ofensiva Protecției la Foc”[22].

În anul 2023 la sediul central al A.G.I.R. a găzduit dezbaterea științifică desfășurată online cu reprezentanții tuturor structurilor teritoriale - filială și sucursale consacrată creșterii vizibilității AGIR în spațiul public[23].

În 14 septembrie 2023 la sediul central al asociației s-a desfășurat ceremonia decernării Premiilor AGIR pentru lucrări inginerești din anul precedent care s-au remarcat prin valoarea lor științifică și practică[24].

În anul 2023 Buzăul a fost gazda Forumului Național A.G.I.R. A fost o experiență de neuitat pentru zeci de ingineri din sud-estul țării[25].

Cultură[modificare | modificare sursă]

În cadrul asociației funcționează și Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” care în toamna anului 2021, a împlinit 65 de ani de la primul concert susținut în fața publicului. În ultimele două decenii, orchestra și-a dezvoltat activitatea prin mărirea numărului de spectacole, lărgirea repertoriului abordând, alături de lucrările preclasice și lucrări de mai mare anvergură sonoră, clasice, romantice și moderne, cu sprijinul instrumentiștilor profesioniști ai orchestrei Filarmonicii George Enescu[26]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ H.G. nr. 970 din 22 august 2007 articolului unic privind recunoașterea Asociației Generale a Inginerilor din România ca fiind de utilitate publică, M. Of. nr. 598 din 30 august 2007
  2. ^ a b Statutul AGIR al asociației, art.7, art.21, art.31, lit.f aprobat la Congresul din 18.11.2022, p.2-3, și p.9 accesat 07.01.2024
  3. ^ „DOBRUDJAN CONTRIBUTIONS TO THE DEVELOPMENT OF CONTEMPORARY ARMENOLOGY - PDF”, Docplayer.net, accesat în  
  4. ^ Marga-Rita Popeli-Tatu, Înfruntând destinul [1], Editura Paco, стр 89 (272)
  5. ^ Istoria tehnicii și a industriei românești, Banabic, Vol.2, 2020, cap.8.2, ..., ,pp. p.342-345
  6. ^ Nicolae Zane a fost vicepreședinte al Societății Politehnice, întemeietor al Uniunii Generale a Industriașilor din România, președintele Camerei de Comerț din București.
  7. ^ Organizare agir.ro
  8. ^ Asociația Generală a Inginerilor din România, Anuarul AGIR 1998, Editura AGR, ISBN 973-98629-0-X, p. 18-35
  9. ^ Editura AGIR, edituraagir.ro, accesat 2016-10-01
  10. ^ Ziarul Univers Ingineresc... site AGIR
  11. ^ H.G. 525 din 22 iunie 2000 privind instituirea Zilei inginerului român..., art. 1-2
  12. ^ Premiul AGIR site-ul AGIR
  13. ^ Premiul AGIR 2021, site-ul AGIR, Condiții de participare concurs
  14. ^ Ziarul Univers ingineresc al A.G.I.R., nr.10 din 16-31.05.2022, p.1
  15. ^ AGIR va decerna anual Premiul Elisa Leonida Zamfirescu Univers Ingineresc nr.14 din 16-31 iulie 2023, accesat 2023-28-08
  16. ^ a b SINGRO 2016, astr.ro, accesat 2016-10-01
  17. ^ SINGRO 2016 Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni, agir.ro, accesat 2016-10-01
  18. ^ fr Appel à participation : Symposium des ingénieurs roumains à l’étranger- SINGRO 2016[nefuncțională], institutfrancais.ro, 30 iunie 2016, accesat 2016-10-01
  19. ^ SINGRO 2016, la Craiova, radiocraiova.ro, 8 septembrie 2016, accesat 2016-10-01
  20. ^ Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2016, la Craiova, Gazeta de Sud, 7 septembrie 2016, accesat 2016-10-01
  21. ^ Maria Bulugean, Simpozionului Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2016, Cuvântul Libertății, 8 septembrie 2016, accesat 2016-10-01
  22. ^ Opriș, Calitatea materialelor, construcțiilor și instalațiilor – cerință esențială de protecție la foc, Conferință cu participare internațională ... , pp. 123-124
  23. ^ Dezbatere manageriala pe tema creșterii vizibilității AGIR in spațiul public, Universul Ingineresc, nr.7(749) din 10-15.04.2023, p.4-6, accesat 07.01.2024
  24. ^ Premiile AGIR pentru anul 2022, Universul Ingineresc, nr.18 din 2023, 16-30.09.2023 p.1 și p.4-5, accesat 07.01.2024
  25. ^ Buzăul, gazda Forumului Național A.G.I.R. 2023. Experiență de neuitat pentru zeci de ingineri din sud-estul țării, Jurnal Campus TV Buzău, 27.10.2023, accesat 09.04.2024
  26. ^ Orchestra inginerilor ... , agir.ro, accesat 2023-03-12

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Istoria tehnicii și a industriei românești, Editura Academiei Române, coordonator Dorel Banabic, Vol. 2, Electrotehnica, energetica, transporturile și învățământul tehnic, 2020, cap.8.2 - Asociația Generală a Inginerilor din România(AGIR), ISBN 978-973-27-3055-3
  • Asociația Generală a Inginerilor din România, Anuarul AGIR 1998, Editura AGR, ISBN 973-98629-0-X
  • Asociația Generala a Inginerilor din Romania 100 de ani de la înființare. Documente și confesiuni, Mihai Mihăiță, Editura AGIR, București, 2018, ISBN: 978-973-720-752-4
  • Ziarul „Univers ingineresc” - Bilunar de opinie si informare al AGIR
  • H.G. 525 din 22 iunie 2000 privind instituirea Zilei inginerului român, M. Of. 296 din 2000
  • Calitatea materialelor, construcțiilor și instalațiilor – cerință esențială de protecție la foc, Conferință cu participare internațională, 10 Noiembrie 2004, Timișoara, Mirel Opriș [Maior Ing.], Remus A. Retezan [Profesor Dr. Ing.], Mihai Benga [Colonel], Garibald Popescu [Maior Lector Ing.], Corneliu Furdui [Profesor Dr. Ing.], Asociația Generală a Inginerilor din România – Societatea de Protecție Împotriva Focului Timiș, Editura Politehnica Timișoara 2005, ISBN 973-625-231-1.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]