De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| 877 Walküre
|
|
|
| Denumiri alternative
|
1915 S7, A909 GC, A915 RV
|
| Descoperire
|
| Descoperitor
|
G. N. Neujmin
|
| Data descoperirii
|
13 septembrie 1915
|
| Locul descoperirii
|
Simeis
|
| Numit după
|
Walkiria
|
| Caracteristicile orbitei
|
| Epoca 18 august 2005
|
| Excentricitate (e)
|
0,161
|
| Semiaxa mare (a)
|
2,486
|
| Periheliu (q)
|
2,087
|
| Afeliu (Q)
|
2,885
|
| Perioadă orbitală (P)
|
3,920
|
| Înclinație (i)
|
4,256
|
| Longitudinea nodului ascendent (Ω)
|
116,441
|
| Anomalia medie (M0)
|
305,208
|
| Argumentul periheliului (ω)
|
276,173
|
| Date fizice
|
| Perioada de rotație (Prot)
|
17,424 h
|
| Magnitudine absolută (M)
|
10,71
|
| Albedo (A)
|
0,0623
|
Modifică text  |
877 Walküre este o planetă minoră ce orbitează Soarele, descoperită pe 13 septembrie 1915 la Observatorul de Astrofizică din Crimeea, de către astronomul rus sovietic Grigori N. Neuimin (cunoscut în literatura de specialitate ca G. N. Neujmin).
Asteroidul a fost numit cu referire la walkiriile din mitologia nordică.[1]
Asteroidul 877 Walküre face parte din centura principală și are un diametru de circa 38,41 km. Prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 2,4860798 UA și de o excentricitate de 0,1605776, înclinată cu 4,25669° în raport cu ecliptica.
