's-Hertogenbosch

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
's-Hertogenbosch
—  Oraș  —
Drapel
Drapel
Stema 's-Hertogenbosch
Stemă
51°41′N 5°41′E / 51.683°N 5.683°E / 51.683; 5.683

Țară Regatul Țărilor de Jos Țările de Jos
Provincie Brabantul de Nord

Guvernare
 - Primar

Suprafață
 - Total 91,26  km²
 - Pământ 84,63 km²
 - Apă 6,64 km²

Populație (2008)[1]
 - Total 136,499 locuitori
 - Densitate 1.602 loc./km² 

Site: http://www.s-hertogenbosch.nl/

Poziția localității 's-Hertogenbosch

's-Hertogenbosch (germană Herzogenbusch; franceză Bois-le-Duc; spaniolă Bolduque; italiană Boscoducale; în traducere în română Pădurea Ducelui), numit neoficial și Den Bosch, este un oraș în Olanda, capitala provinciei Brabantul de Nord.

Situare geografică[modificare | modificare sursă]

Harta orașului de la 1866

Oraș din Țările de Jos, la aproximativ 80 km sud-est de Amsterdam, capitala provinciei Barbantul de Nord; situată pe câmpie la confluența fluviilor Dommel și Aa, cu nenumărate canale artificiale care îl leagă de Liegi și de fluviul Mosa, dintre care cel mai important este canalul Guglielmo. Important nod de comunicații: Utrecht–Amsterdam, Eindhoven–Maastricht, Tilburg–Breda și Nimwegen–Arnheim.

Localități componente[modificare | modificare sursă]

Comuna 's-Hertogenbosch este formată din următoarele localități: Bokhoven, Crevecoeur, Deuteren, Dieskant, Empel, Engelen, Gewande, 's-Hertogenbosch, Hintham, Kruisstraat, Maliskamp, Meerwijk, Orthen, Oud-Empel și Rosmalen.

Importanță economică[modificare | modificare sursă]

Canalul navigabil

Este centru cultural și industrial (industria mică și mijlocie, în general) acoperind sectoarele: alimentar, metalurgic, mecanic, textil, chimic, și pe cel de prelucrare a tabacului. Industria grea este reprezentată doar de șantiere navale. Caracteristica de bază este producerea instrumentelor muzicale. Pe plan comercial orașul se aprovizionează cu vin - de obicei - de la Köln, sare de la Lüttich și pește de la Ostseeländern.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

Catedrala Sf. Ioan din centrul orașului

Antica cetate (oraș-fortăreață) – ale cărei origini sunt incerte – în 1134 a obținut recunoașterea propriului statut de Comună. Vatra orașului se ridică pe locul unde, în antichitate, era un templu în cinstea zeului Hercules Magusanus. În 1185 ducele Henrich I von Brabant l-a ridicat la rang de oraș iar în sec. al XIII-lea, a fost unul dintre principalele centre ale ducatului de Brabant.

În sec. al XV-lea l-a dăruit lumii pe celebrul pictor și sculptor H. Bosch.

Deși reședință episcopală catolică din 1559, în 1561 a deschis porțile Reformei și apoi a participat la războil împotriva Spaniei, în care a avut de suferit mult. Din această nefricită participare s-a ales cu ocuparea de către spaniloi din 1567 până în 1629. Asediat în 1601 și în 1603 de Maurice d’Orange, a fost cucerit după 5 luni de asediu, în 1629, de Friedrich Heinrich. În 1648 în tratatul Păcii de la Vesfalia orașul a fost restituit Olandei și ca urmare va împărtăși pe viitor soarta acesteia. În 1794 l-au ocupat francezii până în 1814, când a fost cucerit de Prusia.

Principalele monumente[modificare | modificare sursă]

de Moriaan

Catedrala gotică St. Jan construită între 1350-1530 pe locul unde mai înainte se ridica o bazilică romanică din sec. al IX-lea. Cu această ocazie a fost ornamentată cu un minunat cor prevăzut cu prețioase strane (1450) și cu un amvon renascentist. Amplu restaurată între 1860-1955. din 1629 catedrala a fost dată cultului Reformat până în 1810, când a fost restituită catolicilor.

Palatul Municipal din sec. al XIV-lea, renovat în 1680, atrage atenția impunătoarea fațadă a acestuia realizată în sec. al XVII-lea.

Palatul Municipal

Remarcabil este și Muzeul Provincial, care păstrează prețioase vestigii romane și multe alte opere de artă.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vedere din oraș

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]