Ștefan Gh. Nicolau

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acad. Ştefan Gh. Nicolau.

Ștefan Gh. Nicolau (n. 10 iunie 1874, Ploiești - d. 3 noiembrie 1970, București) a fost un medic dermatolog român, membru de onoare al Academiei Române (12 august 1948), membru al Academiei de Științe Medicale din România. Membru al societăților de dermatologie din Argentina, Bolivia, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Spania, Turcia și Statele Unite.

Ștefan Gh. Nicolau este fondatorul școlii românești moderne de dermatovenerologie. A câștigat o reputație internațională în domeniul histologiei cutanate. A descris un șir de dermatoze care îi poartă numele: scorbutidele foliculare Nicolau, dermatita lividoidă și gangrenoasă Nicolau, exantemul exfoliant generalizat leucemic Nicolau și multe altele. A studiat clinica și epidemiologia leprei, morfopatologia și aspectele imunologice ale infecției sifilitice, patogenia dermatozelor profesionale, leziunile din limfogranulomatoză, contribuții incluse în tratatele mondiale de specialitate. A preparat împreună cu A. Banciu un vaccin (vaccinul Nicolau-Banciu) pentru tratamentul șancrului moale și a fost unul dintre cei mai activi organizatori pe plan internațional și național ai luptei anti-veneriene.

A absolvit Facultatea de Medicină din București. S-a specializat la Paris. Profesor la Facultatea de Medicină din Cluj (1919-1920), apoi din București. În 1928 a fondat Societatea de Dermatologie și Sifilografie din România. Director al Centrului Dermato-venerologic (1953-1970). În 1919-1938 a condus Clinica de Dermatologie din Spitalul Colțea.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]