Ștefan Baștovoi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

}

Savatie Baştovoi (scriitor ieromonah).jpg

Ștefan Baștovoi (n. 4 august 1976, Chișinău) este un călugăr, eseist, poet, romancier, teolog și scriitor român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ieromonahul Savatie, pe numele său de mirean Ștefan Baștovoi, s-a născut în familia unui profesor de filozofie, propagandist al ateismului științific. Până la călugărie, a fost ancorat în concepțiile tatălui său. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași. Când era în clasa a XII-a, a fost internat la Spitalul Socola, unde a scris ciclul Un diazepam pentru Dumnezeu, care l-a consacrat ca poet. Ulterior, a obținut premiile revistelor Convorbiri literare, Timpul, Dacia literară. Începind cu 1993, a publicat poezie, povestiri, fragmente de roman, eseuri și articole în cele mai importante reviste literare din România și Basarabia. Între anii 1996-1998 a fost student la Facultatea de Filozofie a Universității de Vest din Timișoara, pe care a abandonat-o. În 1999 a fost tuns în monahism, primind numele de Savatie. La 28 octombrie 2000 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 4 august 2002 ieromonah. Astăzi viețuiește la Mănăstirea «Noul Neamț» din satul Chițcani, situat între Tiraspol și Bender, Transnistria (parte desprinsă din cadrul Republicii Moldova). A condus revista de spiritualitate ortodoxă Ekklesia și a predat iconografia la Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul în Mănăstirea Noul-Neamț. Este fondatorul editurii Cathisma din București.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

  • Elefantul promis, poeme (1996), distins cu Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Salonului național de carte de la Iași, Premiul Salonului national de carte de la Chișinău, Premiul Fundației Soros
  • Cartea războiului, poeme (1997)
  • Peștele pescar (o poveste), poeme (1998)
  • Casa timpului poeme (1999)
  • Idol sau icoană? (2000)
  • "Între Freud și Hristos" (2001; ed. II 2002; ed. III 2005; ed IV 2006; ed V 2010. Tradus în macedoniană)
  • "În căutarea aproapelui pierdut" (2002)
  • "Curaj și libertate în Ortodoxie" (2002)
  • "Dragostea care ne smintește" (2003)
  • Ortodoxia pentru postmoderniști (2001; ed. II adăugită, 2009)
  • Nebunul, roman (2006, tradus în rusește)
  • "A iubi înseamnă a ierta" (2006)
  • "Pietrele vorbesc - mic tratat despre predică" (2008; ed. II 2011)
  • Iepurii nu mor, roman (2002; editura a II-a, 2007, tradus în franceză Editura Jaqueline Chambon, grup Actes Sud)
  • Audiență la un demon mut (2009)
  • Diavolul este politic corect (2010)
  • "Cronici incomode" (2011)
  • "Fuga spre cîmpul cu ciori - amintiri dintr-o copilărie ateistă" (2012)

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1996
  • Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova din 2006

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ed. Porto-Franco, 1997
  • Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Ed. Humanitas, 1999

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri