Ştefan Iordache
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Ştefan Iordache | |
 |
|
| Născut(ă) | 3 februarie 1941 Calafat, România |
| Decedat(ă) | 14 septembrie 2008 (67 ani) Viena |
| Căsătorit(ă) cu | Mihaela Tonitza-Iordache |
Ştefan Iordache (n. 3 februarie 1941, Calafat, România, d. 14 septembrie 2008, Viena, Austria) a fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film şi televiziune. A slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic şi Teatrul Naţional de Televiziune, şi a jucat în numeroase filme pentru marele ecran.
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Ştefan Iordache şi-a petrecut copilăria în cartierul Rahova din Bucureşti, într-o familie de oameni simpli, care şi-au dorit ca fii lor să înveţe carte. În şcoală a fost bun la matematică şi ştiinţele exacte. Studiile teatrale nu au fost prima lui alegere. A dat la Teatru abia după ce a picat, la 16 ani, examenul de admitere la Medicină. După acest eşec, întâmplarea a făcut să fie inclus în brigada artistică a unei cooperative. În anul următor, 1959, a dat la Teatru şi a fost admis ultimul la IATC. A absolvit însă secţia de Actorie a institutului printre primii şi a avut o carieră artistică încununată de succes, până la sfârşitul vieţii. Ultimul său rol a fost Prinţul Potemkin, în piesa Ecaterina cea Mare, de George Bernard Shaw, pusă în scenă, în 2008 la Teatrul Naţional Bucureşti.
A fost căsătorit timp de 40 de ani cu nepoata pictorului Nicolae Tonitza, Mihaela Tonitza-Iordache[1], teatrolog şi profesor universitar. Nu a avut copii.
Ştefan Iordache s-a stins din viaţă la 14 septembrie 2008 într-un spital din Viena. Actorul suferea de leucemie[2]. A fost înmormântat cu onoruri militare în comuna Gruiu.
[modifică] Activitatea artistică
[modifică] Filmografie
- 2007 – Ticăloşii
- 2007 – Agentul VIP
- 2004 – Faraonul
- 1997 – Omul zilei
- 1996 – Eu sunt Adam
- 1993 – Cel mai iubit dintre pamînteni
- 1985 – Oglinda
- 1992 – Hotel de lux
- 1991 – Cei care plătesc cu viaţa
- 1989 – Noiembrie, ultimul bal
- 1988 – Prinţul negru - film de televiziune
- 1986 – O clipă de răgaz
- 1985 – Ciuleandra
- 1985 – Glissando
- 1982 – Concurs
- 1981 – De ce trag clopotele, Mitică?
- 1981 – Înghiţitorul de săbii
- 1981 – Întoarce-te şi mai priveşte o dată
- 1981 – Pruncul, petrolul şi ardelenii
- 1980 – Bună seara, Irina
- 1979 – Bietul Ioanide
- 1978 – Avaria
- 1978 – Doctorul Poenaru
- 1978 – Ediţie specială
- 1973 – Proprietarii
- 1972 – Adio, dragă Nela!
- 1966 – Un film cu o fată fermecătoare
- 1965 – Calea Victoriei sau cheia visurilor
- 1965 – Gaudeamus igitur
- 1964 – Străinul
[modifică] Premii
- Premiul ACIN, în anul 1978, pentru rolul său din filmul Ediţie specială, regizat de Mircea Daneliuc.
- Premiul ACIN, în anul 1984, pentru rolul său din filmul Glissando, regizat de Mircea Daneliuc.
- Premiul ACIN, în anul 1989, pentru rolul său din filmul Noiembrie, ultimul bal, regizat de Dan Piţa.
- Premiul UNITER pentru cel mai bun actor, în anul 2001, pentru rolul titular din Barrymore, în regia lui Gelu Colceag.
- Premiul de Excelenţă în cinematografia românească la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, 2006
[modifică] Bibliografie
- Ludmila Patlanjoglu: Regele Scamator. Ştefan Iordache, Editura Nemira, 2004, ISBN 973-569-646-0
- Gabriela Lupu, Anca Nicoleanu: A murit cel mai iubit dintre pământeni: Ştefan Iordache, în Cotidianul, ediţia din 14 septembrie 2008
[modifică] Note şi referinţe
[modifică] Legături externe
- ro Ştefan Iordache pe PORT.ro
- en Ştefan Iordache la Internet Movie Database
