Încălzire centrală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sistem roman de încălzire centrală cu aer (hipocaust) la Vieux-la-Romaine, Franța.

Prin încălzire centrală se înțelege un sistem de încălzire simultană, de la o singură sursă, a mai multor încăperi dintr-una sau mai multe clădiri, folosind în acest scop un agent termic (apă fierbinte, abur sau aer).

Sursa de căldură este de obicei un cazan de încălzire,[1] dar se poate folosi în acest scop și energia geotermală sau energia solară. Dacă sursa de încălzire este agentul termic livrat de o termocentrală, se vorbește despre termoficare.

În cazul folosirii apei fierbinți ca agent termic, încălzirea de poate realiza prin:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Remus Răduleț și colab. Lexiconul Tehnic Român, București: Editura Tehnică, 1957-1966.