Împărțirea administrativă a Republicii Moldova
* regiunile de dezvoltare,
* diviziunile administrative standard (municipii și raioane),
* unitatea teritorială autonomă Găgăuzia,
* și Transnistria (autoproclamată independentă de facto, recunoscută ca Unitate teritorială autonomă din stînga Nistrului de jure.)
Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit în 37 de raioane, 4 municipalități (Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol) și o regiune autonomă recunoscută : Găgăuzia, la care se suprapune o entitate teritorială instituită de facto (de fapt) : Transnistria, care cuprinde 4,5 dintre raioane (Camenca, Rezina, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două din municipalitățile autonome (Bender, Tiraspol), și al cărei statut este disputat ("republică independentă" sub numele de Republica Moldovenească Nistreană pentru guvernul de la Tiraspol, "unitate teritorială autonomă din stînga Nistrului" pentru guvernul de la Chișinău și pentru comunitatea internațională).
- Anenii Noi
- Basarabeasca
- Briceni
- Cahul
- Cantemir
- Călărași
- Căușeni
- Cimișlia
- Criuleni
- Dondușeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineț
- Fălești
- Florești
- Glodeni
- Hîncești
- Ialoveni
- Leova
- Nisporeni
- Ocnița
- Orhei
- Rezina
- Rîșcani
- Sîngerei
- Soroca
- Strășeni
- Șoldănești
- Ștefan Vodă
- Taraclia
- Telenești
- Ungheni
Partea Moldovei de la răsăritul fluviului Nistru, Transnistria, deși este populată în majoritate relativă de etnici moldoveni (32%, față de 30% ruși și 29% ucrainieni), se găsește sub controlul etnicilor ruși, majoritari în municipiul Tiraspol, care au autoproclamat independența în 1992, temându-se de o posibilă reunificare a Republicii Moldova cu România. O parte din forțele ruse staționate în zonă de pe vremea URSS (armata a 14-a) se află încă în regiune, în ciuda faptului că Rusia promisese în mod oficial retragerea lor prin semnarea Înțelegerii de la Istanbul, în 1999 din cadrul reuniunii OSCE.
Având în vedere că nici o țară nu recunoaște independența Transnistriei, aceasta este de jure o parte a Moldovei, deși în relitate nu este controlată de guvernul moldovean. Ea cuprinde raioanele Camenca, Rezina, o parte din Dubăsari și Grigoriopol, cu municipalitățile Bender și Tiraspol ; câteva comune din raionul Dubăsari au preferat să accepte controlul guvernului Republicii Moldova. Astfel Transnistria, la Bender, se întinde și în dreapta Nistrului, în timp ce guvernul Republicii Moldova controlează comune de pe malul stâng, în raionul Dubăsari.
Cuprins |
[modificare] Localități
În Moldova sunt în total 1 681 localități. 5 din ele au statut de municipii : Chișinău, Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol. Bălți are 2 localități-satelite : Elizaveta și Sadovoe. Bender are una : Proteagailovca. Alte 60 localități au statut de orașe în componența cărora sunt incluse 39 sate. 914 localități au statut de sat-comună (fostele sovete sătești, în tabel incluse la categoria comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune.
Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764 din 24.02.2008 [1]
| Ndo | Tipul | Denumire | Municipii | Comune subordonate municipiilor |
Orașe | Sate subordonate orașelor |
Comune | Sate subordonate comunelor |
Total |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | municipiu | Chișinău | 1 | - | 6 | 2 | 12 | 14 | 35 |
| 2 | municipiu | Bălți | 1 | 2 | - | - | - | - | 3 |
| 3 | municipiu | Bender | 1 | 1 | - | - | - | - | 2 |
| 4 | regiune autonomă | Găgăuzia | 1 | - | 2 | 1 | 23 | 5 | 32 |
| 5 | regiune cu statut disputa | Transnistria | 1 | - | 9 | 2 | 69 | 66 | 147 |
| 6 | raion | Anenii Noi | - | - | 1 | 5 | 25 | 14 | 45 |
| 7 | raion | Basarabeasca | - | - | 1 | - | 6 | 3 | 10 |
| 8 | raion | Briceni | - | - | 2 | - | 26 | 11 | 39 |
| 9 | raion | Cahul | - | - | 1 | 1 | 36 | 17 | 55 |
| 10 | raion | Cantemir | - | - | 1 | - | 26 | 24 | 51 |
| 11 | raion | Călărași | - | - | 1 | 1 | 27 | 15 | 44 |
| 12 | raion | Căușeni | - | - | 2 | 1 | 28 | 17 | 48 |
| 13 | raion | Cimișlia | - | - | 1 | 3 | 22 | 13 | 39 |
| 14 | raion | Criuleni | - | - | 1 | 2 | 24 | 16 | 43 |
| 15 | raion | Dondușeni | - | - | 1 | - | 21 | 8 | 30 |
| 16 | raion | Drochia | - | - | 1 | - | 27 | 12 | 40 |
| 17 | raion | Dubăsari | - | - | - | - | 11 | 4 | 15 |
| 18 | raion | Edineț | - | - | 2 | 4 | 30 | 13 | 49 |
| 19 | raion | Fălești | - | - | 1 | - | 32 | 43 | 76 |
| 20 | raion | Florești | - | - | 3 | - | 37 | 34 | 74 |
| 21 | raion | Glodeni | - | - | 1 | 1 | 18 | 15 | 35 |
| 22 | raion | Hîncești | - | - | 1 | - | 38 | 24 | 63 |
| 23 | raion | Ialoveni | - | - | 1 | - | 24 | 9 | 34 |
| 24 | raion | Leova | - | - | 2 | 1 | 23 | 13 | 39 |
| 25 | raion | Nisporeni | - | - | 1 | - | 22 | 16 | 39 |
| 26 | raion | Ocnița | - | - | 3 | - | 18 | 12 | 33 |
| 27 | raion | Orhei | - | - | 1 | - | 37 | 37 | 75 |
| 28 | raion | Rezina | - | - | 1 | 3 | 24 | 13 | 41 |
| 29 | raion | Rîșcani | - | - | 2 | 6 | 26 | 21 | 55 |
| 30 | raion | Sîngerei | - | - | 2 | 1 | 24 | 43 | 70 |
| 31 | raion | Soroca | - | - | 1 | - | 34 | 33 | 68 |
| 32 | raion | Strășeni | - | - | 2 | 2 | 25 | 10 | 39 |
| 33 | raion | Șoldănești | - | - | 1 | - | 22 | 10 | 33 |
| 34 | raion | Ștefan Vodă | - | - | 1 | - | 22 | 3 | 26 |
| 35 | raion | Taraclia | - | - | 1 | - | 14 | 11 | 26 |
| 36 | raion | Telenești | - | - | 1 | 2 | 30 | 21 | 54 |
| 37 | raion | Ungheni | - | - | 2 | 1 | 31 | 40 | 74 |
| Total | 5 | 3 | 60 | 39 | 914 | 660 | 1681 | ||
[modificare] Reformele administrativ-teritoriale
Istoria unei țări poate fi citită și după dezvoltarea administrativ-teritorială a ei.
- Voievodatul Moldovei era împărțit în Ținuturi, împărțite în Ocoluri, ele însele împărțite în Ienorii.
- Sub administrarea țaristă, Basarabia a fost o Gubernie împărțită în nouă Kraiuri : Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Chișinău, Kagul, Bender, Izmail și Akkerman.
- Sub administrarea românească, era împărțită în zece Județe : Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, parțial Iași, Lăpușna, Cahul, Tighina, Chilia și Cetatea-Albă. Aceste județe erau împărțite în Plăși, ele însele împărțite în Comune, după modelul francez cu Departamente împărțite în Arondismente ele însele împărțite în Comune.
- Uniunea Sovietică, împărțind țara între două republici unionale Ucraina și Moldova, a organizat teritoriul în Raioane împărțite în Sovete sătești.
- Legea 306-XIII/1994 păstra orînduirea sovietică, dar readuce în Moldova noțiunea de Comună (în locul Sovetului sătesc).
- Legea 191-XIV/1998 reînființează nouă județe, nu aceleași ca pe vremea administrării românești : Edineț, Soroca, Bălți, Ungheni, Orhei, Județul Chișinău, Lăpușna, Cahul și Tighina, la care se adaugă municipalitatea Chișinău. Simultan această lege instituie federalizarea republicii Moldova, recunoscînd oficial autonomia a două unități teritoriale, excluse din sistemul județelor, anume Găgăuzia și Transnistria (care cuprinde orașul Bender și câteva localități limitrofe aflate pe malul drept al Nistrului).
- Legea 764-XV/2001 din 27.12.2001 este aproape aidoma cu cea care poate fi găsită în "RSS Moldovenească. Orânduire administrativ-teritorială"[2] care instituia 1658 localități, 829 sovete sătești, 49 așezări de tip orășenesc, 40 raioane și 21 orașe dintre care 10 erau de subordonare republicană și 11 - raională. Cu ultimele modificări din 24 aprilie 2008[3], legea 764-XV/2001 este astăzi în vigoare și determină organizarea administrativ-teritorială actuală a Republicii Moldova : păstrază din legea 306-XIII/1994 noțiunea de Comună, din legea 191-XIV/1998 noțiunea de Unitate teritorială autonomă, și reînființează Raioanele.
- Legea 438-XVI/2006 din 28.12.2006 definește regiunile de dezvoltare funcționale pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt astfel înființate 6 regiuni de dezvoltare: Nord (cu reședința stabilită la Bălți) [4], Centru (reședință Ialoveni) [5], Sud (reședință Cimișlia) [6], Găgăuzia, Municipiul Chișinău și Transnistria. [7]
[modificare] Vezi și
- Județele Republicii Moldova
- Municipiile Republicii Moldova
- Județele interbelice ale Regatului României
- Lista orașelor din Republica Moldova
[modificare] Referințe
- ^ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312874
- ^ RSS Moldovenească. Orânduire administrativ-teritorială. Chișinău, Cartea Moldovenească, 1988
- ^ http://ro.wikisource.org/wiki/Wikisource:Documente_legislative#Republica_Moldova
- ^ http://adrnord.md/
- ^ http://adrcentru.md/
- ^ http://adrsud.md/
- ^ http://www.acsa.md/public/publications/434179_md_49.doc
|
|||||||||||||