Mediul și orientarea sexuală: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Linia 8: Linia 8:
Oamenii de știință nu știu cauza exactă a orientării sexuale, dar consideră că este rezultatul unei interacțiuni complexe de influențe [[Genetică|genetice]], [[Hormon|hormonale]] și de mediu.<ref name="Frankowski_2004">{{Citat revistă|dată=June 2004|titlu=Sexual orientation and adolescents|url=http://pediatrics.aappublications.org/content/113/6/1827.long|journal=Pediatrics|volum=113|număr=6|pagini=1827–32|pmid=15173519|doi=10.1542/peds.113.6.1827}}</ref> <ref name="Lamanna">{{Citat carte|prenume=Mary Ann|nume=Lamanna|prenume2=Agnes|nume2=Riedmann|prenume3=Susan D|nume3=Stewart|titlu=Marriages, Families, and Relationships: Making Choices in a Diverse Society|editură=[[Cengage Learning]]|isbn=978-1-305-17689-8|an=2014|pagină=82|data-accesării=January 11, 2016|url=https://books.google.com/books?id=fofaAgAAQBAJ&pg=PA82|citat=The reason some individuals develop a gay sexual identity has not been definitively established &nbsp;– nor do we yet understand the development of heterosexuality. The American Psychological Association (APA) takes the position that a variety of factors impact a person's sexuality. The most recent literature from the APA says that sexual orientation is not a choice that can be changed at will, and that sexual orientation is most likely the result of a complex interaction of environmental, cognitive and biological factors...is shaped at an early age...[and evidence suggests] biological, including genetic or inborn hormonal factors, play a significant role in a person's sexuality (American Psychology Association 2010).}}</ref> <ref name="Stuart">{{Citat carte|prenume=Gail Wiscarz|nume=Stuart|titlu=Principles and Practice of Psychiatric Nursing|editură=[[Elsevier Health Sciences]]|isbn=978-0-323-29412-6|an=2014|pagină=502|data-accesării=January 11, 2016|url=https://books.google.com/books?id=ivALBAAAQBAJ&pg=PA502|citat=No conclusive evidence supports any one specific cause of homosexuality; however, most researchers agree that biological and social factors influence the development of sexual orientation.}}</ref> Spre deosebire de identitatea de orientare sexuală, ei nu văd orientarea sexuală ca o alegere.<ref name="Kersey-Matusiak">{{Citat carte|prenume=Gloria|nume=Kersey-Matusiak|titlu=Delivering Culturally Competent Nursing Care|editură=[[Springer Publishing Company]]|isbn=978-0-8261-9381-0|an=2012|pagină=169|data-accesării=January 10, 2016|url=https://books.google.com/books?id=X8O_wGedAYoC&pg=PA169|citat=Most health and mental health organizations do not view sexual orientation as a 'choice.'}}</ref>
Oamenii de știință nu știu cauza exactă a orientării sexuale, dar consideră că este rezultatul unei interacțiuni complexe de influențe [[Genetică|genetice]], [[Hormon|hormonale]] și de mediu.<ref name="Frankowski_2004">{{Citat revistă|dată=June 2004|titlu=Sexual orientation and adolescents|url=http://pediatrics.aappublications.org/content/113/6/1827.long|journal=Pediatrics|volum=113|număr=6|pagini=1827–32|pmid=15173519|doi=10.1542/peds.113.6.1827}}</ref> <ref name="Lamanna">{{Citat carte|prenume=Mary Ann|nume=Lamanna|prenume2=Agnes|nume2=Riedmann|prenume3=Susan D|nume3=Stewart|titlu=Marriages, Families, and Relationships: Making Choices in a Diverse Society|editură=[[Cengage Learning]]|isbn=978-1-305-17689-8|an=2014|pagină=82|data-accesării=January 11, 2016|url=https://books.google.com/books?id=fofaAgAAQBAJ&pg=PA82|citat=The reason some individuals develop a gay sexual identity has not been definitively established &nbsp;– nor do we yet understand the development of heterosexuality. The American Psychological Association (APA) takes the position that a variety of factors impact a person's sexuality. The most recent literature from the APA says that sexual orientation is not a choice that can be changed at will, and that sexual orientation is most likely the result of a complex interaction of environmental, cognitive and biological factors...is shaped at an early age...[and evidence suggests] biological, including genetic or inborn hormonal factors, play a significant role in a person's sexuality (American Psychology Association 2010).}}</ref> <ref name="Stuart">{{Citat carte|prenume=Gail Wiscarz|nume=Stuart|titlu=Principles and Practice of Psychiatric Nursing|editură=[[Elsevier Health Sciences]]|isbn=978-0-323-29412-6|an=2014|pagină=502|data-accesării=January 11, 2016|url=https://books.google.com/books?id=ivALBAAAQBAJ&pg=PA502|citat=No conclusive evidence supports any one specific cause of homosexuality; however, most researchers agree that biological and social factors influence the development of sexual orientation.}}</ref> Spre deosebire de identitatea de orientare sexuală, ei nu văd orientarea sexuală ca o alegere.<ref name="Kersey-Matusiak">{{Citat carte|prenume=Gloria|nume=Kersey-Matusiak|titlu=Delivering Culturally Competent Nursing Care|editură=[[Springer Publishing Company]]|isbn=978-0-8261-9381-0|an=2012|pagină=169|data-accesării=January 10, 2016|url=https://books.google.com/books?id=X8O_wGedAYoC&pg=PA169|citat=Most health and mental health organizations do not view sexual orientation as a 'choice.'}}</ref>


Ipotezele pentru impactul mediului social post-natal asupra orientării sexuale sunt slabe, în special pentru bărbați.<ref name="Bailey1">{{Citat revistă|dată=September 2016|titlu=Sexual Orientation, Controversy, and Science|journal=Psychological Science in the Public Interest|volum=17|număr=2|pagini=45–101|pmid=27113562|doi=10.1177/1529100616637616}}</ref> Nu există dovezi substanțiale care să sugereze că părinții, experiențele din copilărie timpurie, educația influențează orientarea sexuală.<ref name="AmPsychiAssn-Sexual orientation">{{Citat web|url=http://healthyminds.org/More-Info-For/GayLesbianBisexuals.aspx|accessdate=January 1, 2013|publisher=[[American Psychiatric Association]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110722080052/http://www.healthyminds.org/More-Info-For/GayLesbianBisexuals.aspx|archivedate=July 22, 2011|titlu=Sexual Orientation}}</ref> <ref name="rcp2007">{{Citat web|url=http://www.rcpsych.ac.uk/workinpsychiatry/specialinterestgroups/gaylesbian/submissiontothecofe.aspx|accessdate=13 June 2013|publisher=The Royal College of Psychiatrists|titlu=Submission to the Church of England's Listening Exercise on Human Sexuality}}</ref> <ref name="Bearman">{{Citat revistă|nume=Bearman|nume2=Brückner|prenume=Peter|prenume2=Hannah|an=2002|titlu=Opposite-sex twins and adolescent same-sex attraction|url=http://www.soc.duke.edu/~jmoody77/205a/ecp/bearman_bruckner_ajs.pdf|journal=American Journal of Sociology|volum=107|număr=5|pagini=1179–1205|doi=10.1086/341906}}</ref> <ref name="Bem2008">{{Citat revistă|nume=Bem|prenume=Daryl|dată=11 Oct 2008|titlu=Is There a Causal Link Between Childhood Gender Nonconformity and Adult Homosexuality?|url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1300/J529v12n01_05|journal=Journal of Gay & Lesbian Mental Health|volum=12|număr=1–2|pagini=61–79|doi=10.1300/J529v12n01_05|doi_brokendate=2020-03-14|access-date=10 September 2014}}</ref> <ref name="Rieger">{{Citat revistă|dată=January 2008|titlu=Sexual orientation and childhood gender nonconformity: evidence from home videos|journal=Developmental Psychology|volum=44|număr=1|pagini=46–58|pmid=18194004|doi=10.1037/0012-1649.44.1.46}}</ref>
Ipotezele pentru impactul mediului social post-natal asupra orientării sexuale sunt slabe, în special pentru bărbați.<ref name="Bailey1">{{Citat revistă|dată=September 2016|titlu=Sexual Orientation, Controversy, and Science|journal=Psychological Science in the Public Interest|volum=17|număr=2|pagini=45–101|pmid=27113562|doi=10.1177/1529100616637616}}</ref> Nu există dovezi substanțiale care să sugereze că părinții, experiențele din copilărie timpurie, educația influențează orientarea sexuală.<ref name="AmPsychiAssn-Sexual orientation">{{Citat web|url=http://healthyminds.org/More-Info-For/GayLesbianBisexuals.aspx|accessdate=January 1, 2013|publisher=[[American Psychiatric Association]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110722080052/http://www.healthyminds.org/More-Info-For/GayLesbianBisexuals.aspx|archivedate=July 22, 2011|titlu=Sexual Orientation}}</ref> <ref name="rcp2007">{{Citat web|url=http://www.rcpsych.ac.uk/workinpsychiatry/specialinterestgroups/gaylesbian/submissiontothecofe.aspx|accessdate=13 June 2013|publisher=The Royal College of Psychiatrists|titlu=Submission to the Church of England's Listening Exercise on Human Sexuality}}</ref> <ref name="Bearman">{{Citat revistă|nume=Bearman|nume2=Brückner|prenume=Peter|prenume2=Hannah|an=2002|titlu=Opposite-sex twins and adolescent same-sex attraction|url=http://www.soc.duke.edu/~jmoody77/205a/ecp/bearman_bruckner_ajs.pdf|journal=American Journal of Sociology|volum=107|număr=5|pagini=1179–1205|doi=10.1086/341906}}</ref> <ref name="Bem2008">{{Citat revistă|nume=Bem|prenume=Daryl|dată=11 Oct 2008|titlu=Is There a Causal Link Between Childhood Gender Nonconformity and Adult Homosexuality?|url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1300/J529v12n01_05|journal=Journal of Gay & Lesbian Mental Health|volum=12|număr=1–2|pagini=61–79|doi=10.1300/J529v12n01_05|doi_brokendate=2020-03-14|access-date=10 September 2014}}</ref> <ref name="Rieger">{{Citat revistă|dată=January 2008|titlu=Sexual orientation and childhood gender nonconformity: evidence from home videos|journal=Developmental Psychology|volum=44|număr=1|pagini=46–58|pmid=18194004|doi=10.1037/0012-1649.44.1.46}}</ref>

== Biologie ==
''Articol principal: [[Sex]]''

[[Organism|Organismele]] multor specii, nu toate, sunt specializate în sex [[Mascul|masculin]] și sex [[Femelă|feminin]], fiecare cunoscut sub numele de '''sex'''.<ref name="Stevenson">{{Citat carte|authors=Angus Stevenson, Maurice Waite|titlu=Concise Oxford English Dictionary: Book & CD-ROM Set|editură=OUP Oxford|isbn=978-0-19-960110-3|an=2011|pagină=1302|data-accesării=March 23, 2018|url=https://books.google.com/books?id=4XycAQAAQBAJ&pg=PA1320|citat=Sex: Either of the two main categories (male and female) into which humans and most other living things are divided on the basis of their reproductive functions. The fact of belonging to one of these categories. The group of all members of either sex.}}</ref><ref name="Purves">{{Citat carte|authors=William K. Purves, David E. Sadava, Gordon H. Orians, H. Craig Heller|titlu=Life: The Science of Biology|editură=Macmillan|isbn=978-0-7167-3873-2|an=2000|pagină=736|data-accesării=March 23, 2018|url=https://books.google.com/books?id=kS-h84pMJw4C&pg=PA736|citat=A single body can function as both male and female. Sexual reproduction requires both male and female haploid gametes. In most species, these gametes are produced by individuals that are either male or female. Species that have male and female members are called dioecious (from the Greek for 'two houses'). In some species, a single individual may possess both female and male reproductive systems. Such species are called monoecious ("one house") or hermaphroditic.}}</ref> [[Reproducere sexuată|Reproducerea sexuată]] implică combinarea și amestecarea trăsăturilor [[Genetică|genetice]]: [[Celulă (biologie)|celulele]] specializate, cunoscute sub numele de [[Gamet|gameți]], se combină pentru a forma urmași care moștenesc trăsături de la fiecare părinte. Masculii produc gameți mici ([[Spermatozoid|spermatozoizi]]), în timp ce femelele produc gameți mari ([[Ovul|ovule]]).

Organismele individuale care produc gameți de sex masculin și feminin sunt denumite hermafrodite. Gametul poate fi identic ca formă și funcție (fenomen cunoscut sub numele de izogamie), dar, în multe cazuri, a evoluat o asimetrie, astfel încât există două tipuri diferite de gameți (heterogametele) fenomen cunoscut sub denumirea de [[anizogamie]].

Printre oameni și alte [[Mamifer|mamifere]]<ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3765313/|accessdate=2013|autor=Regina Kropatsch, 1 , * Gabriele Dekomien, 1 Denis A. Akkad, 1 Wanda M. Gerding, 1 Elisabeth Petrasch-Parwez, 2 Neil D. Young, 3 Janine Altmüller, 4 Peter Nürnberg, 4 Robin B. Gasser, 3 and Jörg T. Epplen 1|titlu=SOX9 Duplication Linked to Intersex in Deer}}</ref>, masculii au în mod obișnuit, dar nu toți, un [[Cromozomul Y|cromozom]] X și un [[Cromozomul Y|Y]] (XY), în timp ce femelele poartă de obicei, dar nu toate, doi [[Cromozomul X|cromozomi X]] (XX), care fac parte din sistemul XY. Unii oameni au o combinație YY, XXY, XYY, XXXX, YYYY, etc. La oameni există '''trei sexe''' denumite: '''femelă''' (femeiesc), '''mascul''' (bărbătesc) și [[Intersexualitate|'''intersex''']].<ref>{{Citat web|url=Hybridization, sex-specific genomic architecture and local adaptation|accessdate=2018|autor=Anna Runemark, Fabrice Eroukhmanoff, Angela Nava-Bolaños, Jo S. Hermansen, Joana I. Meier|titlu=Hybridization, sex-specific genomic architecture and local adaptation}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5765430/|accessdate=2017|autor=Gorjana Robevska, Jocelyn A. van den Bergen, Thomas Ohnesorg, Stefanie Eggers, Chloe Hanna, Remko Hersmus, Elizabeth M. Thompson, Anne Baxendale, 4 Charles F. Verge, Antony R. Lafferty, Nanis S. Marzuki, Ardy Santosa, Nurin A. Listyasari, Stefan Riedl, Garry Warne, Leendert Looijenga, Sultana Faradz, Katie L. Ayers, † Andrew H. Sinclair|titlu=Functional characterization of novel NR5A1 variants reveals multiple complex roles in disorders of sex development}}</ref><ref>{{Citat web|url=What has sex got to do with it? The role of hormones in the transgender brain|accessdate=2018|autor=Hillary B. Nguyen, James Loughead, Emily Lipner, Liisa Hantsoo, Sara L. Kornfield, C. Neill Epperson|titlu=What has sex got to do with it? The role of hormones in the transgender brain.}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6191005/|accessdate=2017|autor=Leah R. Miller, Cheryl Marks,† Jill B. Becker,‡ Patricia D. Hurn,§ Wei-Jung Chen,Teresa Woodruff,‖ Margaret M. McCarthy,Farida Sohrabji,Londa Schiebinger, Cora Lee Wetherington,†† Susan Makris,‡‡ Arthur P. Arnold, Gillian Einstein,Virginia M. Miller,† Kathryn Sandberg,Susan Maier,* Terri L. Cornelison and Janine A. Clayton|titlu=Considering sex as a biological variable in preclinical research}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6293350/|accessdate=2018|autor=Morgan Carpenter|titlu=Intersex Variations, Human Rights, and the International Classification of Diseases}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5836525/|accessdate=2018|autor=David Andrew Griffiths|titlu=Diagnosing sex: Intersex surgery and ‘sex change’ in Britain 1930–1955}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4441533/|accessdate=2014|autor=Valerie A. Arboleda, David E. Sandberg, and Eric Vilain|titlu=DSDs: genetics, underlying pathologies and psychosexual differentiation}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6293350/|accessdate=2018|autor=Morgan Carpenter|titlu=Intersex Variations, Human Rights, and the International Classification of Diseases}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5126855/|accessdate=2016|autor=Stefanie Eggers,#1,4 Simon Sadedin,#1,2 Jocelyn A. van den Bergen,#1 Gorjana Robevska,#1 Thomas Ohnesorg,1 Jacqueline Hewitt,1,5,9 Luke Lambeth,1 Aurore Bouty,1,3 Ingrid M. Knarston,1,2 Tiong Yang Tan,1,2,3,4 Fergus Cameron,1,3 George Werther,1,3 John Hutson,1,2 Michele O’Connell,1,3 Sonia R. Grover,1,2,3 Yves Heloury,1,3 Margaret Zacharin,1,3 Philip Bergman,6,7 Chris Kimber,8 Justin Brown,6,10 Nathalie Webb,9 Matthew F. Hunter,10,11 Shubha Srinivasan,12 Angela Titmuss,12 Charles F. Verge,13,14 David Mowat,15 Grahame Smith,16,17 Janine Smith,18 Lisa Ewans,19,20 Carolyn Shalhoub,15 Patricia Crock,22 Chris Cowell,12 Gary M. Leong,25 Makato Ono,23 Antony R. Lafferty,26,27 Tony Huynh,25 Uma Visser,13 Catherine S. Choong,28,29 Fiona McKenzie,30,29 Nicholas Pachter,29,30 Elizabeth M. Thompson,31,32 Jennifer Couper,33 Anne Baxendale,31 Jozef Gecz,34,35 Benjamin J. Wheeler,36 Craig Jefferies,37 Karen MacKenzie,38 Paul Hofman,39 Philippa Carter,40 Richard I. King,41 Csilla Krausz,42 Conny M. A. van Ravenswaaij-Arts,43 Leendert Looijenga,44 Sten Drop,45 Stefan Riedl,46,47 Martine Cools,48 Angelika Dawson,49,50 Achmad Zulfa Juniarto,51 Vaman Khadilkar,52,53 Anuradha Khadilkar,52,53 Vijayalakshmi Bhatia,54 Vũ Chí Dũng,55 Irum Atta,56 Jamal Raza,56 Nguyen thi Diem Chi,57 Tran Kiem Hao,57 Vincent Harley,21 Peter Koopman,24 Garry Warne,2,3 Sultana Faradz,51 Alicia Oshlack,1,5 Katie L. Ayers,#1,2 and Andrew H. Sinclai|titlu=Disorders of sex development: insights from targeted gene sequencing of a large international patient cohort}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5808814/|accessdate=2018|autor=David Andrew Griffiths|titlu=Shifting syndromes: Sex chromosome variations and intersex classifications}}</ref>

Alte animale au diverse [[sisteme genetice de determinare a sexului]], cum ar fi sistemul ZW la păsări, sistemul X0 la insecte și alte sisteme diferite la reptile și crustacee. [[Regnul Fungi|Ciupercile]] pot avea, de asemenea, sisteme de împerechere [[Alelă|alelică]] mai complexe, cu sexele care nu sunt descrise cu exactitate ca mascul, femelă sau hermafrodit.<ref name="Watkinson Boddy Money 2015 p. 115">{{Citat carte|nume=Watkinson|prenume=S.C.|nume2=Boddy|prenume2=L.|nume3=Money|prenume3=N.|titlu=The Fungi|editură=Elsevier Science|an=2015|isbn=978-0-12-382035-8|url=https://books.google.com/books?id=x8qcBAAAQBAJ&pg=PA115|data-accesării=Feb 18, 2018|pagină=115}}</ref>


== Orientare sexuală în comparație cu identitatea de orientare sexuală ==
== Orientare sexuală în comparație cu identitatea de orientare sexuală ==
Linia 61: Linia 72:
* [[Heterosexualitate]]
* [[Heterosexualitate]]
* [[Homosexualitate]]
* [[Homosexualitate]]
*[[Intersexualitate]]


== Referințe ==
== Referințe ==

Versiunea de la 12 aprilie 2020 20:07

Sex
Identitate de gen
Orientări sexuale/romantice
Categorii poli
Cercetări
Subiecte corelate

Relația dintre mediu și orientarea sexuală (influența mediului postnatal și orientarea sexuală) este un subiect de cercetare. În studiul orientării sexuale, unii cercetători disting influențele de mediu de influențele hormonale,[1] în timp ce alți cercetători includ influențe biologice, cum ar fi hormonii prenatali, ca parte a influențelor mediului.[2]

Acest articol acoperă mai mult subiectul homosexualității, mai exact al non-heterosexualității, deoarece este un subiect puțin înțeles de majoritatea populației.[3]

Oamenii de știință nu știu cauza exactă a orientării sexuale, dar consideră că este rezultatul unei interacțiuni complexe de influențe genetice, hormonale și de mediu.[1] [4] [5] Spre deosebire de identitatea de orientare sexuală, ei nu văd orientarea sexuală ca o alegere.[6]

Ipotezele pentru impactul mediului social post-natal asupra orientării sexuale sunt slabe, în special pentru bărbați.[7] Nu există dovezi substanțiale care să sugereze că părinții, experiențele din copilărie timpurie, educația influențează orientarea sexuală.[8] [9] [10] [11] [12]

Biologie

Articol principal: Sex

Organismele multor specii, nu toate, sunt specializate în sex masculin și sex feminin, fiecare cunoscut sub numele de sex.[13][14] Reproducerea sexuată implică combinarea și amestecarea trăsăturilor genetice: celulele specializate, cunoscute sub numele de gameți, se combină pentru a forma urmași care moștenesc trăsături de la fiecare părinte. Masculii produc gameți mici (spermatozoizi), în timp ce femelele produc gameți mari (ovule).

Organismele individuale care produc gameți de sex masculin și feminin sunt denumite hermafrodite. Gametul poate fi identic ca formă și funcție (fenomen cunoscut sub numele de izogamie), dar, în multe cazuri, a evoluat o asimetrie, astfel încât există două tipuri diferite de gameți (heterogametele) fenomen cunoscut sub denumirea de anizogamie.

Printre oameni și alte mamifere[15], masculii au în mod obișnuit, dar nu toți, un cromozom X și un Y (XY), în timp ce femelele poartă de obicei, dar nu toate, doi cromozomi X (XX), care fac parte din sistemul XY. Unii oameni au o combinație YY, XXY, XYY, XXXX, YYYY, etc. La oameni există trei sexe denumite: femelă (femeiesc), mascul (bărbătesc) și intersex.[16][17][18][19][20][21][22][23][24][25]

Alte animale au diverse sisteme genetice de determinare a sexului, cum ar fi sistemul ZW la păsări, sistemul X0 la insecte și alte sisteme diferite la reptile și crustacee. Ciupercile pot avea, de asemenea, sisteme de împerechere alelică mai complexe, cu sexele care nu sunt descrise cu exactitate ca mascul, femelă sau hermafrodit.[26]

Orientare sexuală în comparație cu identitatea de orientare sexuală

Adesea, nu se disting distincțiile de orientare sexuală și de orientare sexuală, ceea ce poate afecta impactul evaluării identității sexuale și dacă orientarea sexuală este sau nu capabilă să se schimbe; identitatea de orientare sexuală se poate schimba de-a lungul vieții individului și poate sau nu se pot alinia cu sexul biologic, comportamentul sexual sau orientarea sexuală reală.[27] [28] [29] Orientarea sexuală este stabilă și este puțin probabil să se schimbe pentru marea majoritate a oamenilor, dar unele cercetări indică faptul că unele persoane pot experimenta schimbări în orientarea lor sexuală, iar acest lucru este mai probabil pentru femei decât pentru bărbați.[30] Asociația psihologică americană face distincția între orientarea sexuală (o atracție înnăscută) și identitatea de orientare sexuală (care se poate schimba în orice moment al vieții unei persoane).[31] Oamenii de știință și profesioniștii din domeniul sănătății mintale, în general, nu cred că orientarea sexuală este o alegere. [1] [6]

Asociația Americană de Psihologie afirmă că „orientarea sexuală nu este o alegere care poate fi schimbată după bunul plac și că orientarea sexuală este, cel mai probabil, rezultatul unei interacțiuni complexe de factori de mediu, cognitivi și biologici ... se conturează la o vârstă fragedă... [și dovezile sugerează] că biologic, inclusiv factori hormonali genetici sau înnăscuți, joacă un rol semnificativ în sexualitatea unei persoane ". [4] Ei spun că „identitatea orientării sexuale - nu orientarea sexuală - pare să se schimbe prin psihoterapie, grupuri de sprijin și evenimente de viață”. [31] Asociația Americană de Psihiatrie spune că indivizii pot „conștientiza în diferite puncte din viața lor că sunt heterosexuali, gay, lesbiene sau bisexuali” și „se opune oricărui tratament psihiatric, cum ar fi terapia „reparativă”sau „de conversie”, care se bazează pe cu presupunerea că homosexualitatea în sine este o tulburare mentală sau se bazează pe o presupunere prealabilă că pacientul ar trebui să-și schimbe orientarea homosexuală". Cu toate acestea, încurajează psihoterapia afirmativă gay . [32]

Nonconformitatea de gen la copil

Cercetătorii au descoperit neconformitatea de gen din copilărie (CGN) (transsexualism) ca fiind cel mai mare predictor al homosexualității la vârsta adultă.[10] [11] [12] [33] Bărbații gay spun adesea că sunt băieți feminini, iar femeile lesbiene raportează adesea că sunt fete masculine. La bărbați, CGN este un puternic predictor al orientării sexuale la vârsta adultă, dar această relație nu este la fel de bine înțeleasă la femei. [34] [35] [36] Femeile cu CAH au raportat mai multe comportamente tipice de joc masculine și au arătat un interes mai puțin heterosexual tipic feminin. [37]

Daryl Bem a propus teoria „exotic devine erotic” (EBE). Bem susține că factorii biologici, cum ar fi hormonii prenatali, genele și neuroanatomia, predispun copiii să se comporte în moduri care nu se conformează sexului lor atribuit la naștere. Copiii neconformiți de gen vor prefera adesea colegi de joacă și activități de sex opus. Acestea devin înstrăinate de grupul lor de de același sex. Pe măsură ce copiii intră în adolescență, „exoticul devine erotic”, unde colegii de același sex nu sunt familiari și necunoscuți, produc excuzie, iar excitația generală devine erotică în timp.[38]

Cu toate acestea, teoria lui Bem a fost criticată în revista Psychological Review, pentru că s-a bazat pe un eșantion non-aleatoriu de bărbați gay din anii 1970 și pentru că a tras concluzii care par a contrazice datele originale. [39] O „examinare a datelor inițiale a arătat practic toți respondenții erau familiari cu copiii de ambele sexe” și că doar 9% dintre bărbații homosexuali au spus că „nici unul sau doar câțiva” dintre prietenii lor erau bărbați, iar majoritatea bărbaților gay (74% ) a raportat că a avut „un prieten deosebit de apropiat de același sex” în timpul școlii. De asemenea, se menționează că „71% dintre bărbații homosexuali au raportat că se simt diferiți de alți băieți, dar la fel și 38% dintre bărbații heterosexuali. Diferența pentru bărbații homosexuali este mai mare, dar încă indică faptul că sentimentul diferit față de colegii de același sex a fost comun pentru bărbații heterosexuali ". De asemenea, Bem a recunoscut că bărbații homosexuali au mai multe șanse să aibă frați mai mari, ceea ce părea să contrazică o necunoaștere a bărbaților și a fost criticat pentru faptul că a citat studii interculturale care, de asemenea, „par să contrazică afirmația teoriei EBE”.

În timp din ce în ce mai multe studii pe gemeni au sugerat că aproape toată asemănarea familială observată pentru orientarea sexuală este atribuită genelor, nu mediul familial. [40] Proporția adolescenților care raportează atracție între persoane de același sex este semnificativ mai mare decât proporția care raportează experiență sexuală între persoane de același sex. Pe lângă atracție, oportunitatea trebuie să se prezinte. Deoarece oportunitatea este structurată social, așteptarea este că influențele sociale ar trebui să fie mai puternice pentru comportament decât atracția.

Savanta Lorene Gottschalk sugerează că poate exista o prejudecată de raportare care a influențat rezultatele care leagă neconformitatea de gen din copilărie de homosexualitate. Multe dintre studiile referitoare la legătura dintre CGN și orientarea sexuală sunt realizate retrospectiv, ceea ce înseamnă că adulților li se cere să reflecte asupra comportamentelor lor de copii. Adulții vor reinterpreta adesea comportamentele din copilărie în termenii conceptualizărilor lor actuale despre identitatea de gen și orientarea lor sexuală. Bărbații homosexuali și femeile lesbiene care au susținut o perspectivă biologică asupra sexului și orientării sexuale au avut tendința de a raporta mai multe cazuri de neconformitate de gen din copilărie și să explice aceste comportamente ca manifestări genetice sau biologice timpurii ale orientării lor sexuale. Femeile lesbiene care susțin o perspectivă construcționistă socială asupra identității de gen interpretează adesea GNC-ul copilăriei lor ca o conștientizare a normelor patriarhale și a respingerii rolurilor de gen. Bărbații heterosexuali au mai multe șanse de a reduce GNC, atribuindu-și comportamentele pentru a fi sensibili sau artistici. Reinterpretarea retrospectivă nu invalidează studiile care leagă GNC și orientarea sexuală, dar poate fi luată în considerare modul în care conceptualizarea actuală a identității de gen și a orientării sexuale poate afecta percepțiile copilăriei. [41]

Influențe familiale

General

Unii cercetătorii au furnizat dovezi conform cărora bărbații homosexuali raportează că au avut tați mai puțin iubitori și mai respingători și relații mai strânse cu mamele lor decât bărbații care nu sunt homosexuali. Unii cercetători consideră că acest lucru poate indica faptul că experiențele familiale din copilărie sunt factori determinanți importanți ai homosexualității [42] sau că părinții se comportă astfel ca răspuns la trăsăturile variante de gen la un copil. [43] [44] Michael Ruse sugerează că ambele posibilități ar putea fi adevărate în cazuri diferite. [45]

Din cercetările efectuate pe 275 de bărbați din armata taiwaneză, Shu și Lung au ajuns la concluzia că „protecția paternă și îngrijirea maternă au fost determinate ca fiind principalii factori de vulnerabilitate în dezvoltarea bărbaților homosexuali”. Factorii cheie în dezvoltarea homosexualilor au fost „atașamentul paternal, introversiunea și caracteristicile nevrotice”. [46] Un studiu a raportat că bărbații homosexuali au raportat relații precoce mai pozitive cu mamele decât femeile homosexuale. [47] Un studiu american în 2000 a arătat că factorii familiali, care pot fi cel puțin parțial genetici, influențează (dar nu determină) orientarea sexuală. [40]

Cercetările indică, de asemenea, că bărbații homosexuali au în mod semnificativ mai mulți frați de sex masculin decât femeile homosexuale, care, la rândul lor, au în mod semnificativ mai mulți frați decât bărbații heterosexuali. [48] Un studiu danez din 2006 a comparat persoanele care au avut o căsătorie heterosexuală față de persoanele care au avut o căsătorie între persoane de același sex. Căsătoria heterosexuală a fost legată semnificativ de părinții tineri, diferențele mici de vârstă între părinți, relații parentale stabile, un număr mare de frați și ordinul de naștere târziu. Copiii care au avut parte de divorț parental sunt mai puțin susceptibili să se căsătorească heterosexual decât cei care cresc în familii intacte. Pentru bărbați, căsătoria între persoane de același sex a fost asociată cu a avea mame mai mari, părinți divorțați, tați absenți și a fi cel mai mic copil. Pentru femei, moartea maternă în timpul adolescenței și a fi singurul sau cel mai mic copil sau singura fată din familie a crescut probabilitatea căsătoriei între persoane de același sex.[42]

Rezultatele obținute dintr-un studiu pe gemeni din același gameți din 2008 au fost în concordanță cu efecte familiale, în primul rând genetice, și efecte moderate până la mari ale mediului nepartajat (social și biologic) asupra comportamentului sexual de același sex; studiul a ajuns la concluzia că, pentru comportamentul sexual de același sex, mediul comun sau familial nu joacă niciun rol pentru bărbați și un rol minor pentru femei. [2] În schimb, într-un studiu care face analize genetice a 409 de perechi de frați homosexuali, inclusiv gemeni, s-au descoperit dovezi puternice că unii bărbați homosexuali sunt născuți homosexuali. Studiul, inclusiv de aproximativ trei ori mai mulți oameni decât cel mai mare studiu anterior pe acest subiect, indică faptul că este semnificativ mai fiabil din punct de vedere statistic. El leagă orientarea sexuală la bărbați cu două regiuni ale genomului uman care au fost implicate înainte. [49] Autorul principal al studiului, Alan Sanders, afirmă însă că „trăsăturile complexe, cum ar fi orientarea sexuală, depind de mai mulți factori, atât de mediu cât și genetici”. [50] O regiune de pe cromozomul X numită Xq28, a fost identificată inițial în 1993 de Dean Hamer de la Institutele Naționale de Sănătate din SUA din Bethesda, Maryland.[51] [52]

Ordin de naștere fraternă

Articol principal: Ordinea nașterii fraților și orientarea sexuală la bărbați

Conform mai multor studii, fiecare frate mai mare crește șansele unui bărbat de a dezvolta o orientare homosexuală cu 28–48%. Majoritatea cercetătorilor atribuie acest lucru factorilor de mediu prenatali, cum ar fi hormonii prenatali. [53] [54] [55] [56] McConaghy (2006) nu a găsit nicio relație între puterea efectului și gradul sentimentelor homosexuale și a susținut că influența ordinii de naștere frățească nu s-a datorat unui proces biologic, ci social. [57]

Cadru urban

În studiul lor de referință asupra comportamentului sexual din Statele Unite - raportat la Organizația Socială a Sexualității - sociologul Edward Laumann de la Universitatea din Chicago și colegii săi au descoperit că homosexualitatea era pozitiv corelată cu urbanizarea locului de reședință la vârsta de 14 ani. Corelația a fost mai substanțială între bărbați decât femei.

Autorii au emis ipoteza că „orașele mari pot oferi un mediu congenial pentru dezvoltarea și exprimarea interesului de același gen”. [58] [59] Această idee a fost elaborată mai departe în cartea ulterioară a lui Laumann, The Sexual Organization of the City, care a arătat că expresia orientării sexuale depinde de existența „piețelor de parteneri” sau a locurilor în care persoanele cu orientări sexuale specifice se pot reuni și întâlni.[60]

Istoric de abuz sexual

Asociația Americană de Psihiatrie afirmă: „nu a fost identificată nicio cauză psihosocială sau dinamică specifică familiei pentru homosexualitate, inclusiv istoricul abuzurilor sexuale din copilărie. Abuzul sexual nu pare să fie mai mare sau mai mic ca la copiii care cresc pentru a se identifica ca homosexuali, lesbiene sau bisexuali, decât la copiii care se identifică ca heterosexuali". [8]

Într-un studiu longitudinal pe 30 de ani publicat în Arhivele Comportamentului Sexual, deși autorii au descoperit că bărbații cu istoric de abuzuri sexuale din copilărie au fost mai predispuși să raporteze că au avut vreodată parteneri de același sex, nu au găsit relații „semnificative între abuzul sau neglijarea fizică din copilărie și orientarea sexuală de același sex la vârsta adultă "; Nici bărbații, nici femeile cu istoric de abuz fizic în copilărie, abuz sexual sau neglijență nu au raportat mai mulți parteneri de același sex în anul precedent sau o conviețuire romantică de același sex în comparație cu bărbații și femeile fără astfel de istorii. [61] Autorii studiului au speculat că „abuzul sexual poate duce la incertitudine în ceea ce privește orientarea sexuală și la o mai mare experimentare cu relații de același sex și opuse”, dar nu să afecteze orientarea sexuală finală.

Informații corelate

Referințe

  1. ^ a b c „Sexual orientation and adolescents”. Pediatrics. 113 (6): 1827–32. iunie 2004. doi:10.1542/peds.113.6.1827. PMID 15173519. 
  2. ^ a b „Genetic and environmental effects on same-sex sexual behavior: a population study of twins in Sweden”. Archives of Sexual Behavior. 39 (1): 75–80. februarie 2010. doi:10.1007/s10508-008-9386-1. PMID 18536986. 
  3. ^ OrthodoxWiki. „Homosexualitatea (sodomia, pederastia) este un păcat strigător la cer”. Accesat în . 
  4. ^ a b Lamanna, Mary Ann; Riedmann, Agnes; Stewart, Susan D (). Marriages, Families, and Relationships: Making Choices in a Diverse Society. Cengage Learning. p. 82. ISBN 978-1-305-17689-8. Accesat în . The reason some individuals develop a gay sexual identity has not been definitively established  – nor do we yet understand the development of heterosexuality. The American Psychological Association (APA) takes the position that a variety of factors impact a person's sexuality. The most recent literature from the APA says that sexual orientation is not a choice that can be changed at will, and that sexual orientation is most likely the result of a complex interaction of environmental, cognitive and biological factors...is shaped at an early age...[and evidence suggests] biological, including genetic or inborn hormonal factors, play a significant role in a person's sexuality (American Psychology Association 2010). 
  5. ^ Stuart, Gail Wiscarz (). Principles and Practice of Psychiatric Nursing. Elsevier Health Sciences. p. 502. ISBN 978-0-323-29412-6. Accesat în . No conclusive evidence supports any one specific cause of homosexuality; however, most researchers agree that biological and social factors influence the development of sexual orientation. 
  6. ^ a b Kersey-Matusiak, Gloria (). Delivering Culturally Competent Nursing Care. Springer Publishing Company. p. 169. ISBN 978-0-8261-9381-0. Accesat în . Most health and mental health organizations do not view sexual orientation as a 'choice.' 
  7. ^ „Sexual Orientation, Controversy, and Science”. Psychological Science in the Public Interest. 17 (2): 45–101. septembrie 2016. doi:10.1177/1529100616637616. PMID 27113562. 
  8. ^ a b „Sexual Orientation”. American Psychiatric Association. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Submission to the Church of England's Listening Exercise on Human Sexuality”. The Royal College of Psychiatrists. Accesat în . 
  10. ^ a b Bearman, Peter; Brückner, Hannah (). „Opposite-sex twins and adolescent same-sex attraction” (PDF). American Journal of Sociology. 107 (5): 1179–1205. doi:10.1086/341906. 
  11. ^ a b Bem, Daryl (). „Is There a Causal Link Between Childhood Gender Nonconformity and Adult Homosexuality?”. Journal of Gay & Lesbian Mental Health. 12 (1–2): 61–79. doi:10.1300/J529v12n01_05 (inactiv ). Accesat în . 
  12. ^ a b „Sexual orientation and childhood gender nonconformity: evidence from home videos”. Developmental Psychology. 44 (1): 46–58. ianuarie 2008. doi:10.1037/0012-1649.44.1.46. PMID 18194004. 
  13. ^ Angus Stevenson, Maurice Waite (). Concise Oxford English Dictionary: Book & CD-ROM Set. OUP Oxford. p. 1302. ISBN 978-0-19-960110-3. Accesat în . Sex: Either of the two main categories (male and female) into which humans and most other living things are divided on the basis of their reproductive functions. The fact of belonging to one of these categories. The group of all members of either sex. 
  14. ^ William K. Purves, David E. Sadava, Gordon H. Orians, H. Craig Heller (). Life: The Science of Biology. Macmillan. p. 736. ISBN 978-0-7167-3873-2. Accesat în . A single body can function as both male and female. Sexual reproduction requires both male and female haploid gametes. In most species, these gametes are produced by individuals that are either male or female. Species that have male and female members are called dioecious (from the Greek for 'two houses'). In some species, a single individual may possess both female and male reproductive systems. Such species are called monoecious ("one house") or hermaphroditic. 
  15. ^ Regina Kropatsch, 1 , * Gabriele Dekomien, 1 Denis A. Akkad, 1 Wanda M. Gerding, 1 Elisabeth Petrasch-Parwez, 2 Neil D. Young, 3 Janine Altmüller, 4 Peter Nürnberg, 4 Robin B. Gasser, 3 and Jörg T. Epplen 1. „SOX9 Duplication Linked to Intersex in Deer”. Accesat în . 
  16. ^ Anna Runemark, Fabrice Eroukhmanoff, Angela Nava-Bolaños, Jo S. Hermansen, Joana I. Meier. [Hybridization, sex-specific genomic architecture and local adaptation „Hybridization, sex-specific genomic architecture and local adaptation”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Accesat în . 
  17. ^ Gorjana Robevska, Jocelyn A. van den Bergen, Thomas Ohnesorg, Stefanie Eggers, Chloe Hanna, Remko Hersmus, Elizabeth M. Thompson, Anne Baxendale, 4 Charles F. Verge, Antony R. Lafferty, Nanis S. Marzuki, Ardy Santosa, Nurin A. Listyasari, Stefan Riedl, Garry Warne, Leendert Looijenga, Sultana Faradz, Katie L. Ayers, † Andrew H. Sinclair. „Functional characterization of novel NR5A1 variants reveals multiple complex roles in disorders of sex development”. Accesat în . 
  18. ^ Hillary B. Nguyen, James Loughead, Emily Lipner, Liisa Hantsoo, Sara L. Kornfield, C. Neill Epperson. [What has sex got to do with it? The role of hormones in the transgender brain „What has sex got to do with it? The role of hormones in the transgender brain”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Accesat în . 
  19. ^ Leah R. Miller, Cheryl Marks,† Jill B. Becker,‡ Patricia D. Hurn,§ Wei-Jung Chen,Teresa Woodruff,‖ Margaret M. McCarthy,Farida Sohrabji,Londa Schiebinger, Cora Lee Wetherington,†† Susan Makris,‡‡ Arthur P. Arnold, Gillian Einstein,Virginia M. Miller,† Kathryn Sandberg,Susan Maier,* Terri L. Cornelison and Janine A. Clayton. „Considering sex as a biological variable in preclinical research”. Accesat în . 
  20. ^ Morgan Carpenter. „Intersex Variations, Human Rights, and the International Classification of Diseases”. Accesat în . 
  21. ^ David Andrew Griffiths. „Diagnosing sex: Intersex surgery and 'sex change' in Britain 1930–1955”. Accesat în . 
  22. ^ Valerie A. Arboleda, David E. Sandberg, and Eric Vilain. „DSDs: genetics, underlying pathologies and psychosexual differentiation”. Accesat în . 
  23. ^ Morgan Carpenter. „Intersex Variations, Human Rights, and the International Classification of Diseases”. Accesat în . 
  24. ^ Stefanie Eggers,#1,4 Simon Sadedin,#1,2 Jocelyn A. van den Bergen,#1 Gorjana Robevska,#1 Thomas Ohnesorg,1 Jacqueline Hewitt,1,5,9 Luke Lambeth,1 Aurore Bouty,1,3 Ingrid M. Knarston,1,2 Tiong Yang Tan,1,2,3,4 Fergus Cameron,1,3 George Werther,1,3 John Hutson,1,2 Michele O’Connell,1,3 Sonia R. Grover,1,2,3 Yves Heloury,1,3 Margaret Zacharin,1,3 Philip Bergman,6,7 Chris Kimber,8 Justin Brown,6,10 Nathalie Webb,9 Matthew F. Hunter,10,11 Shubha Srinivasan,12 Angela Titmuss,12 Charles F. Verge,13,14 David Mowat,15 Grahame Smith,16,17 Janine Smith,18 Lisa Ewans,19,20 Carolyn Shalhoub,15 Patricia Crock,22 Chris Cowell,12 Gary M. Leong,25 Makato Ono,23 Antony R. Lafferty,26,27 Tony Huynh,25 Uma Visser,13 Catherine S. Choong,28,29 Fiona McKenzie,30,29 Nicholas Pachter,29,30 Elizabeth M. Thompson,31,32 Jennifer Couper,33 Anne Baxendale,31 Jozef Gecz,34,35 Benjamin J. Wheeler,36 Craig Jefferies,37 Karen MacKenzie,38 Paul Hofman,39 Philippa Carter,40 Richard I. King,41 Csilla Krausz,42 Conny M. A. van Ravenswaaij-Arts,43 Leendert Looijenga,44 Sten Drop,45 Stefan Riedl,46,47 Martine Cools,48 Angelika Dawson,49,50 Achmad Zulfa Juniarto,51 Vaman Khadilkar,52,53 Anuradha Khadilkar,52,53 Vijayalakshmi Bhatia,54 Vũ Chí Dũng,55 Irum Atta,56 Jamal Raza,56 Nguyen thi Diem Chi,57 Tran Kiem Hao,57 Vincent Harley,21 Peter Koopman,24 Garry Warne,2,3 Sultana Faradz,51 Alicia Oshlack,1,5 Katie L. Ayers,#1,2 and Andrew H. Sinclai. „Disorders of sex development: insights from targeted gene sequencing of a large international patient cohort”. Accesat în . 
  25. ^ David Andrew Griffiths. „Shifting syndromes: Sex chromosome variations and intersex classifications”. Accesat în . 
  26. ^ Watkinson, S.C.; Boddy, L.; Money, N. (). The Fungi. Elsevier Science. p. 115. ISBN 978-0-12-382035-8. Accesat în . 
  27. ^ Sinclair, Karen (). About Whoever: The Social Imprint on Identity and Orientation. NY: Smashwords. ISBN 978-0-9814505-1-3. 
  28. ^ „Sexual identity development among gay, lesbian, and bisexual youths: consistency and change over time”. Journal of Sex Research. 43 (1): 46–58. februarie 2006. doi:10.1080/00224490609552298. PMC 3215279 Accesibil gratuit. PMID 16817067. 
  29. ^ „Concordance between sexual behavior and sexual identity in street outreach samples of four racial/ethnic groups”. Sexually Transmitted Diseases. American Sexually Transmitted Diseases Association. 30 (2): 110–3. februarie 2003. doi:10.1097/00007435-200302000-00003. PMID 12567166. 
  30. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite fluidity
  31. ^ a b „Appropriate Therapeutic Responses to Sexual Orientation” (PDF). American Psychological Association. : 63, 86. Accesat în . 
  32. ^ „LGBT-Sexual Orientation: What is Sexual Orientation?”. American Psychiatric Association. Arhivat din original la . 
  33. ^ „Childhood sex-typed behavior and sexual orientation: A conceptual analysis and quantitative review”. Developmental Psychology. 31 (1): 43–55. . doi:10.1037/0012-1649.31.1.43. 
  34. ^ Social Psychology and Human Sexuality: Essential Readings. Psychology Press. . pp. 201–2. ISBN 978-1-84169-018-6. 
  35. ^ Sexual Orientation and Psychodynamic Psychotherapy Sexual Science and Clinical Practice. Columbia University Press. . pp. 53–7. ISBN 978-0-231-12057-9. 
  36. ^ „The subtlety of sex-atypicality”. Archives of Sexual Behavior. 29 (6): 549–65. decembrie 2000. doi:10.1023/A:1002002420159. PMID 11100262. 
  37. ^ „Androgen and psychosexual development: core gender identity, sexual orientation and recalled childhood gender role behavior in women and men with congenital adrenal hyperplasia (CAH)”. Journal of Sex Research. 41 (1): 75–81. februarie 2004. doi:10.1080/00224490409552215. PMID 15216426. 
  38. ^ „Exotic Becomes Erotic: A Developmental Theory of Sexual Orientation”. Psychological Review. 103 (2): 320–335. . doi:10.1037/0033-295X.103.2.320. 
  39. ^ Peplau, Letitia A.; Garnets, Linda D.; Spalding, Leah R; Conley, Terri D.; Veniegas, Rosemary C. (mai 1998). „A Critique of Bern's "Exotic Becomes Erotic" Theory of Sexual Orientation” (PDF). Psychological Review. 105: 387–394. 
  40. ^ a b „Sexual orientation in a U.S. national sample of twin and nontwin sibling pairs”. The American Journal of Psychiatry. 157 (11): 1843–6. noiembrie 2000. doi:10.1176/appi.ajp.157.11.1843. PMID 11058483. 
  41. ^ Gottschalk, Lorene (). „Same-Sex Sexuality and Childhood Gender Non-Conformity: A Spurious Connection”. Journal of Gender Studies. 12 (1): 35–50. doi:10.1080/0958923032000067808. 
  42. ^ a b „Childhood family correlates of heterosexual and homosexual marriages: a national cohort study of two million Danes”. Archives of Sexual Behavior. 35 (5): 533–47. octombrie 2006. doi:10.1007/s10508-006-9062-2. PMID 17039403. 
  43. ^ Isay, Richard A. (). Being homosexual: Gay men and their development. HarperCollins. ISBN 978-0-380-71022-5. 
  44. ^ Isay, Richard A. (). Becoming gay: The journey to self-acceptance. New York: Pantheon. ISBN 978-0-679-42159-7. 
  45. ^ Ruse, Michael (). Homosexuality: a philosophical inquiry. ISBN 978-0-631-17553-7. 
  46. ^ „Father-son attachment and sexual partner orientation in Taiwan”. Comprehensive Psychiatry. 48 (1): 20–6. . doi:10.1016/j.comppsych.2006.08.001. PMID 17145277. 
  47. ^ „Relationship history and relationship attitudes in gay males and lesbians: attachment style and gender differences”. The Australian and New Zealand Journal of Psychiatry. 32 (6): 848–59. decembrie 1998. doi:10.3109/00048679809073875. PMID 10084350. 
  48. ^ „Sibling sex ratio and sexual orientation in men and women: new tests in two national probability samples”. Archives of Sexual Behavior. 34 (1): 111–6. februarie 2005. doi:10.1007/s10508-005-1005-9. PMID 15772774. 
  49. ^ Miller, Susan (). „Gene hunters sound warning over gay link”. New Scientist (1971). 139 (1883): 4–5. PMID 11656240. Accesat în . 
  50. ^ „Genome-wide scan demonstrates significant linkage for male sexual orientation”. Psychological Medicine. 45 (7): 1379–88. mai 2015. doi:10.1017/S0033291714002451. PMID 25399360. Accesat în . 
  51. ^ „A linkage between DNA markers on the X chromosome and male sexual orientation”. Science. 261 (5119): 321–7. iulie 1993. Bibcode:1993Sci...261..321H. doi:10.1126/science.8332896. PMID 8332896. 
  52. ^ „A genomewide scan of male sexual orientation”. Human Genetics. 116 (4): 272–8. martie 2005. doi:10.1007/s00439-004-1241-4. PMID 15645181. 
  53. ^ „The relation of birth order to sexual orientation in men and women”. Journal of Biosocial Science. 30 (4): 511–9. octombrie 1998. doi:10.1017/S0021932098005112. PMID 9818557. 
  54. ^ „Birth order, sibling sex ratio, and maternal miscarriages in homosexual and heterosexual men and women”. Personality and Individual Differences. 30 (4): 543–52. . doi:10.1016/S0191-8869(00)00051-9. 
  55. ^ „Fraternal birth order and the maternal immune hypothesis of male homosexuality”. Hormones and Behavior. 40 (2): 105–14. septembrie 2001. doi:10.1006/hbeh.2001.1681. PMID 11534970. 
  56. ^ „O brother, where art thou? The fraternal birth-order effect on male sexual orientation”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 103 (28): 10531–2. iulie 2006. Bibcode:2006PNAS..10310531P. doi:10.1073/pnas.0604102103. PMC 1502267 Accesibil gratuit. PMID 16815969. 
  57. ^ „Fraternal birth order and ratio of heterosexual/homosexual feelings in women and men”. Journal of Homosexuality. 51 (4): 161–74. . doi:10.1300/J082v51n04_09. PMID 17135133. 
  58. ^ Laumann, Edward O.; Gagnon, John H.; Michael, Robert T.; Michaels, Stuart (). The Social Organization of Sexuality: Sexual Practices in the United States. p. 308. ISBN 978-0-226-46957-7. 
  59. ^ Laumann, Edward; Michael, Robert; Kolata, Gina (). Sex in America: A Definitive Survey. Grand Central Publishing. ISBN 978-0-446-67183-5. 
  60. ^ Laumann, Edward O.; Ellingson, Stephen; Mahay, Jenna; Paik, Anthony; Youm, Yoosik (). The Sexual Organization of the City. Chicago: University of Chicago Press. 
  61. ^ „Does physical abuse, sexual abuse, or neglect in childhood increase the likelihood of same-sex sexual relationships and cohabitation? A prospective 30-year follow-up”. Archives of Sexual Behavior. 39 (1): 63–74. februarie 2010. doi:10.1007/s10508-008-9449-3. PMID 19130206. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mediul_și_orientarea_sexuală&oldid=13358076