Demență

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Demență senilă
Specialitatepsihiatrie
neurologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9290290—294294  Modificați la Wikidata
ICD-10F00
F01
F02
F03
F04
F05.1
F06
F07  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM290.8[1][2]
294.8[2]
294.1[2]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB29283
MedlinePlus000739
Patient UKDemență
MeSH IDD003704[2]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Demența este o categorie largă de boli cerebrale care cauzează o scădere pe termen lung și adesea graduală a memoriei și a capacității de a gândi, afectând modul de desfășurare a activităților uzuale de zi cu zi.[3] Problemele emoționale, dificultățile de comunicare și scăderea voinței sunt alte simptome comune ale bolii.[3][4] Nivelul de luciditate al unei persoane nu este, de obicei, afectat.[3] Diagnosticarea demenței impune schimbarea obiceiurilor mentale ale unei persoane și o reducere mai mare a acestora decât în cazul îmbătrânirii.[3][5] Aceste boli au, de asemenea, un efect semnificativ asupra persoanelor care îi îngrijesc pe bolnavi.[3]

Forma cea mai comună a demenței este boala Alzheimer, care reprezintă între 50% și 70% din cazuri.[3][4] Alte forme comune includ demența vasculară (25%), demența cu corpi Lewy (15%) și demență fronto-temporală.[3][4] Printre cauzele mai puțin obișnuite ale demenței sunt hidrocefalia cu presiune normală, boala Parkinson, sifilisul și boala Creutzfeldt-Jakob.[6] O persoană poate suferi de mai multe forme de demență.[3] Un procent mic de cazuri au loc în cadrul aceleiași familii.[7] Demența a fost clasificată în manualul DSM-5 ca o tulburare neurocognitivă, cu diferite grade de severitate.[8] Diagnosticarea ține cont de istoricul bolii și se bazează de obicei pe testarea cognitivă cu imagistică medicală și pe analizele de sânge efectuate pentru a exclude alte cauze posibile.[9] Examinarea statusului minimental este unul din cele mai folosite teste cognitive.[4] Eforturile de a preveni demența urmăresc reducerea factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat și obezitatea.[3] Nu se recomandă efectuarea unui screening pentru depistarea existenței acestei boli.[10]

Nu există niciun remediu cunoscut pentru demență.[3] Inhibitorii de colinesterază precum donepezilul sunt folosiți deseori și pot avea rezultate benefice în cazurile formelor ușoare și moderate ale bolii.[11][12][13] Beneficiul global, cu toate acestea, poate fi minor.[11][14] Pot fi luate mai multe măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor ce suferă de demență și a îngrijitorilor acestora.[3] Intervențiile cognitive și comportamentale pot fi adecvate.[3] Educarea și oferirea unui sprijin emoțional pentru însoțitori sunt, de asemenea, importante.[3] Programele de exerciții fizice pot fi benefice în ceea ce privește activitățile de zi cu zi și ar putea îmbunătăți rezultatele.[15] Tratamentul problemelor comportamentale cu antipsihotice este obișnuit, dar el nu este de obicei recomandat din cauza beneficiilor minore și a efectelor secundare, inclusiv a riscului crescut de deces.[16][17]

La nivel global, demența a afectat aproximativ 46 de milioane de persoane în 2015.[18] Aproximativ 10% din oameni dezvoltă această boală la un moment dat în viața lor.[7] Ea devine mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă.[19] Aproximativ 3% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani suferă de demență, 19% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 75 și 84 de ani și aproape jumătate dintre cei cu vârsta mai mare de 85 de ani.[20] În 2013 demența a cauzat aproximativ 1,7 milioane de decese, în creștere față de 0,8 milioane de decese în 1990.[21] Pe măsură ce oamenii ating vârste din ce în ce mai înaintate, demența devine tot mai frecventă în rândul populației.[19] Pentru persoanele de o anumită vârstă, cu toate acestea, ea poate deveni din ce în ce mai puțin frecventă, cel puțin în țările dezvoltate, din cauza reducerii factorilor de risc.[19] Ea este una dintre cele mai comune cauze de invaliditate în rândul persoanelor vârstnice.[4] Se consideră că determină costuri economice de 604 miliarde de dolari pe an.[3] Mișcarea persoanelor ce suferă de demență este restricționată adesea prin folosirea medicamentației într-un grad mai mare decât este necesar, determinând încălcarea drepturilor omului.[3] Marginalizarea socială a persoanelor afectate este un lucru obișnuit.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ a b c d Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o „Dementia Fact sheet N°362”. who.int. aprilie 2012. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f Burns A, Iliffe S (februarie 2009). „Dementia”. BMJ. 338: b75. doi:10.1136/bmj.b75. PMID 19196746. 
  5. ^ Budson A, Solomon P (). Memory loss : a practical guide for clinicians. [Edinburgh?]: Elsevier Saunders. ISBN 978-1-4160-3597-8. 
  6. ^ Gauthier S (). Clinical diagnosis and management of Alzheimer's disease (ed. 3rd). Abingdon, Oxon: Informa Healthcare. pp. 53–54. ISBN 978-0-203-93171-4. Arhivat din originalul de la . 
  7. ^ a b Loy CT, Schofield PR, Turner AM, Kwok JB (martie 2014). „Genetics of dementia”. Lancet. 383 (9919): 828–40. doi:10.1016/s0140-6736(13)60630-3. PMID 23927914. 
  8. ^ Association, American Psychiatric (). Diagnostic and statistical manual of mental disorders : DSM-5 (ed. 5th). Washington, DC: American Psychiatric Association. pp. 591–603. ISBN 978-0-89042-554-1. 
  9. ^ „Dementia diagnosis and assessment” (PDF). pathways.nice.org.uk. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ „Dementia overview” (PDF). pathways.nice.org.uk. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  11. ^ a b Kavirajan H, Schneider LS (septembrie 2007). „Efficacy and adverse effects of cholinesterase inhibitors and memantine in vascular dementia: a meta-analysis of randomised controlled trials”. The Lancet. Neurology. 6 (9): 782–92. doi:10.1016/s1474-4422(07)70195-3. PMID 17689146. 
  12. ^ Birks J (ianuarie 2006). „Cholinesterase inhibitors for Alzheimer's disease”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (1): CD005593. doi:10.1002/14651858.CD005593. PMID 16437532. 
  13. ^ Rolinski M, Fox C, Maidment I, McShane R (martie 2012). „Cholinesterase inhibitors for dementia with Lewy bodies, Parkinson's disease dementia and cognitive impairment in Parkinson's disease”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 3 (3): CD006504. doi:10.1002/14651858.CD006504.pub2. PMID 22419314. 
  14. ^ Commission de la transparence (iunie 2012). „Drugs for Alzheimer's disease: best avoided. No therapeutic advantage” [Drugs for Alzheimer's disease: best avoided. No therapeutic advantage]. Prescrire International. 21 (128): 150. PMID 22822592. 
  15. ^ Forbes D, Forbes SC, Blake CM, Thiessen EJ, Forbes S (aprilie 2015). „Exercise programs for people with dementia”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (Submitted manuscript). 132 (4): 195–96. doi:10.1002/14651858.CD006489.pub4. PMID 25874613. 
  16. ^ National Institute for Health and Clinical Excellence. „Low-dose antipsychotics in people with dementia”. nice.org.uk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Information for Healthcare Professionals: Conventional Antipsychotics”. fda.gov. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  18. ^ GBD 2015 Disease and Injury Incidence and Prevalence Collaborators (octombrie 2016). „Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1545–1602. doi:10.1016/S0140-6736(16)31678-6. PMC 5055577 Accesibil gratuit. PMID 27733282. 
  19. ^ a b c Larson EB, Yaffe K, Langa KM (decembrie 2013). „New insights into the dementia epidemic”. The New England Journal of Medicine. 369 (24): 2275–77. doi:10.1056/nejmp1311405. PMC 4130738 Accesibil gratuit. PMID 24283198. 
  20. ^ Umphred, Darcy (). Neurological rehabilitation (ed. 6th). St. Louis, MO: Elsevier Mosby. p. 838. ISBN 978-0-323-07586-2. Arhivat din originalul de la . 
  21. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death Collaborators (ianuarie 2015). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990–2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–71. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMC 4340604 Accesibil gratuit. PMID 25530442. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Demență senilă la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Demență&oldid=15596825