Sari la conținut

Romeo Ghircoiașiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Romeo Ghircoiaș)
Romeo Ghircoiaș
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzicolog[*] Modificați la Wikidata

Romeo Mircea Ghircoiaș (n. 22 noiembrie 1919, Cluj – d. 21 martie 1995, Cluj) - Romeo Ghircoiașiu (semnătura de muzicolog) a fost un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj[1].

Studii[modificare | modificare sursă]

Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970).[2]

Activitate[modificare | modificare sursă]

Cariera universitară la Conservatorul de Muzică G. Dima: asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976).

A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.[2]

Tematica sa principală de cercetare a fost istoria muzicii românești.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Contribuții la istoria muzicii românești, vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963

Studii enesciene, Editura Muzicală, București, 1981

Cultura muzicală românească în secolele XVIII-XIX, Editura Muzicală, București, 1992

Studii publicate (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism, „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957
  • Eusebiu Mandicevschi, „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957
  • Creația muzicală maghiară din RPR, revista „Muzica”, București, nr. 7/1957
  • „Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești, în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958
  • Arta lui Haydn în țara noastră, publicat în colaborare cu Stefan Lakatos, în „Catalogul expoziției Haydn”, Cluj-Napoca, aprilie, 1959
  • Sigismund Toduță, în „Steaua”, Cluj, nr. 5/1959
  • Un document muzical brașovean din secolul al XVI-lea: Odae cum harmoniis de J. Honterus, revista „Muzica”, București, nr. 10/1960
  • Contribuții la problema periodizării muzicii românești, revista „Muzica”, București, nr. 5/1963
  • Antonin Ciolan, în revista „Muzica”, București, nr. 2/1964
  • Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite, în „Lucrări de muzicologie”, vol. II, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966
  • Les Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles, in: Acta Scientifica Congressus, Bydgoszcz, 1966
  • Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea, în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967
  • Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea, în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968
  • Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale, în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969
  • Elemente iluministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene, în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrari%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.<nowiki/ref>
  • Les Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle, în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971
  • Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971
  • Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, T. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în Grove’s Dictionary of Music and Musicians, London, 1972
  • Dimitrie Cantemir - muzicianul, în „Tribuna”, Cluj, nr. 43 din 25 octombrie 1973
  • Le public musical en Roumanie aux XIX-XX-ème siècles, în „International Review of the Aesthetics and Sociology of Music”, Zagreb, 1974
  • Muzica laică feudală, în „Muzica românească”, Geneva-Elveția, 1974
  • Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle, în revista „Muzica”, București, 1976
  • Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă, în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979
  • Epistemologia muzicii ca artă și știință, în revista „Muzica”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979
  • Muzicologia și metoda istorică, în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979
  • Momente în evoluția stilistică a lui Sigismund Toduță, în ''Lucrări de muzicologie'', vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979
  • Das Musikleben in Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert, în „Haydn‑Jahrbuch”, 10, Universal Edition, Wien, 1979, p. 49-52
  • Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne, în ''Schriftenreihe der Hochschule für Musik'' ''„C.M. von Weber”'', Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983
  • Conținutul ideatic în muzicologia clujeană interbelică, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984
  • Idealuri umaniste în muzicologia clujeană interbelică, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984
  • Categorii binare în creația și recepția muzicală, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984
  • Structuri acustice în muzica est-europeană și orientală, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986
  • Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu, în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991
  • Harry Maiorovici - Dialogue of the Arts, in: Studia Iudaica, nr. 2, Editura Sincron, 1993, p. 144-145

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Hotărârea nr. 449/1968 privind componența Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a Biroului executiv al acestui comitet”. 
  2. ^ a b Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3, p. 177

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3, Editura Muzicală, București, 2000, p. 176-180

Legături externe[modificare | modificare sursă]